România ar putea intra, începând din toamna acestui an, într-o perioadă în care vulnerabilitățile energetice, bugetare, economice, climatice și sociale se vor alimenta reciproc, iar țara ar putea traversa în următoarele 12 luni aproximativ 12 manifestări de criză, potrivit unei analize realizate de Asociația Energia Inteligentă (AEI).

Printre riscurile identificate de AEI se numără creșterea prețurilor la energia electrică și gaze, probleme de adecvanță a sistemului electric, dificultăți de aprovizionare cu gaze, prețuri ridicate la motorină, benzină și GPL, scumpirea transportului aerian, inflația și creșterea costului vieții, presiunile asupra bugetului public și fiscalității, costurile mai mari de finanțare a statului, problemele din agricultură și sectorul alimentar, precum și o posibilă criză socială, politică și de încredere.

'Important: o criză a prețurilor este foarte probabilă, în timp ce o criză fizică de aprovizionare nu este inevitabilă', se menționează în analiza citată.

În ceea ce privește energia electrică, AEI apreciază că România nu duce lipsă de capacități instalate, dar are, în anumite intervale, un deficit de putere controlabilă disponibilă. Problemele identificate includ capacități pe cărbune îmbătrânite, centrale pe gaze insuficiente sau întârziate, dependența hidroenergiei de rezervele de apă, opriri planificate sau accidentale ale reactoarelor nucleare și congestii în rețele.

Asociația nu anticipează un blackout național ca scenariu de bază, dar estimează posibilitatea unor prețuri foarte mari în anumite intervale, importuri apropiate de limita tehnică, intervenții administrative, întreruperi locale provocate de vreme și reducerea unor consumuri industriale în cazul suprapunerii unor factori precum gerul, lipsa vântului și indisponibilitățile tehnice.

În cazul gazelor, AEI estimează o criză de preț ca fiind foarte probabilă, în timp ce o criză fizică ar depinde de evoluția temperaturilor și de o serie de factori. Depozitele României erau, la începutul lunii septembrie, la aproximativ 62,8%, cu peste zece puncte procentuale sub nivelul de anul trecut, potrivit analizei.

Motorina este considerată de AEI un factor care poate transmite presiunile din sectorul energetic în economie, prin impactul asupra agriculturii, construcțiilor, transportului de marfă, distribuției alimentare, serviciilor publice și industriei.

În plan fiscal, analiza citează estimarea Comisiei Europene privind un deficit de aproximativ 6,2% din PIB în 2026 și o datorie publică ce ar putea ajunge la 63,3% din PIB în 2027. Potrivit AEI, statul va trebui să gestioneze simultan presiunile generate de prețurile energiei, taxarea carburanților, sprijinirea agriculturii, finanțarea apărării, plata dobânzilor și cofinanțarea investițiilor europene, în condițiile în care trebuie să reducă deficitul.

În ceea ce privește ratingul de țară, AEI arată că România se află la limita inferioară a categoriei recomandate investițiilor, iar S&P a menținut ratingul BBB-/A-3, cu perspectivă negativă. O eventuală retrogradare nu este considerată inevitabilă, însă creșterea percepției de risc ar putea duce la dobânzi mai mari pentru stat și la costuri de creditare mai ridicate pentru companii și populație.

Analiza estimează, de asemenea, că problemele din agricultură și sectorul alimentar se vor manifesta în principal prin creșterea prețurilor, pe fondul efectelor secetei și căldurii asupra porumbului și culturilor de primăvară.

AEI identifică și riscuri suplimentare pentru lichiditatea companiilor, investițiile publice, absorbția fondurilor europene, sărăcia energetică și încrederea populației.

Potrivit AEI, scenariul cel mai probabil nu este lipsa completă a energiei, gazelor, carburanților sau alimentelor, ci asigurarea cantităților necesare la prețuri tot mai ridicate, cu transferarea costurilor către deficitul bugetar, datorie, taxe și nivelul de trai.

Pentru prevenirea acestor riscuri, AEI propune 12 măsuri, între care: accelerarea dezvoltării capacităților de producție a energiei, un plan național de securitate a gazelor, constituirea unei rezerve strategice de carburanți, protecție socială țintită, dezvoltarea contractelor energetice pe termen lung, protejarea investițiilor esențiale, sprijinirea IMM-urilor afectate de costurile energiei și dobânzi, refacerea infrastructurii de irigații și gestionarea rezervelor de apă, protejarea fondurilor europene și un program național de eficiență energetică.

'România nu are nevoie de un Guvern al compensațiilor, are nevoie de un Guvern al prevenirii și un Plan energetic pragmatic pentru 2030', este concluzia președintelui AEI, Dumitru Chisăliță. AGERPRES/(AS - redactor: George Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Ada Vîlceanu)