Președintele Comisiei pentru industrii și servicii din Camera Deputaților, Bende Sandor, a criticat, luni, situația de la Cernavodă, în condițiile în care Ungaria nu și-a oprit centrala de la Paks nici la debite mult mai mici ale Dunării, iar Bulgaria continuă să răcească centrala de la Kozlodui 'din aceeași Dunăre' și exportă energie către România.

El a afirmat că la noi, la Cernavodă, s-a întâmplat ceva, respectiv 'cineva încasează bani foarte mulți și vinovatul se pierde undeva pe drum'.

'Avem nevoie și de investiții în ceea ce înseamnă reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă. Știu, contestatarii pot să spună că nivelul apelor a scăzut... A scăzut, dar nu atât de tare încât să nu mai putem produce cu aceste investiții absolut deloc energie. Și când vorbim de centrala nucleară, unii ar putea să spună, bine, avem două reactoare și nici acelea nu funcționează. Nu funcționează pentru că, dacă nu faci lucrări de mentenanță pe cursul apelor de pe o zi pe alta, nu se întâmplă nimic. Dacă nu faci mentenanță un an - doi la rând, nu se întâmplă nimic. Dar când nu faci mentenanță 40 - 50 de ani la rând, atunci s-ar putea să ai o problemă. Ungaria, la un debit al Dunării mult mai mic, la Paks, cu 2.200 MW putere instalată, n-a oprit nicio zi, cu toate că era pericolul să trebuiască să oprească. Bulgarii de la Kozlodui, din aceeași Dunăre, răcesc centrala și cumpărăm energie produsă de la ei. La noi s-a întâmplat ceva, nu știu. Nuclearelectrica plătește taxe către 'Apele Române'. 'Apele Române' ar trebui să asigure cantitatea de apă, dar dragarea ar trebui să o facă Ministerul Transporturilor. Și uite-așa, cineva încasează bani foarte mulți, dar vinovatul se pierde undeva pe drum, iar noi, cetățeni, consumatori, s-ar putea să avem la un moment dat o problemă. Cele două reactoare nu funcționează, nu produc. Contractele pe termen lung nu pot fi folosite de furnizori și acea energie care nu este produsă de către Nuclearelectrica, care este într-o situație de forță majoră, trebuie cumpărată de pe piața liberă, cu prețul de PZU', a precizat deputatul, la conferința 'Energia în priză'.

Acesta a adăugat că nefuncționarea celor două grupuri de Cernavodă ar putea duce la o mărire de preț în ceea ce înseamnă prețul final al energiei electrice la consumatorul final.

'Avem o energie sigură, la un preț competitiv și cât se poate de 'verde'. O altă discuție la care mi-au atras atenția oamenii când am fost acasă în teritoriu și am stat de vorbă cu ei. Mi-au spus în felul următor: 'Domnul deputat, ne-ați tot spus că dacă trecem la energia 'verde' la energia regenerabilă, prețurile vor scădea, dar de când citesc în ziare că avem un procent mai mare de energie 'verde', prețul s-a triplat'. Vedeți? O abordare simplă. În 2020, 68 de bani kilowatul, în 2026, 1,60 de bani kilowatul. Are dreptate omul: 1,60 e mai mult decât 68 de bani. Nu știu care este motivul. Cred că și sper că nu neapărat trecerea la o energie regenerabilă, la o energie 'verde', dar asta este percepția oamenilor pe care o simt', a spus Bende Sandor.

El a subliniat că România are un potențial important în domeniul energetic, însă acesta nu este valorificat suficient, în condițiile în care țara se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește consumul de energie pe cap de locuitor.

'România este pe ultimul loc la ceea ce înseamnă, în Uniunea Europeană, consumul de energie pe cap de locuitor. Asta spune ceva. Posibilitate avem, dar depinde de noi cum ne folosim de acest lucru. La noi este un proverb: 'Dumnezeu îți dă, dar nu-ți pune în traistă', așa că va trebui să vedem ce facem și din acest punct de vedere', a adăugat președintele Comisiei pentru industrii și servicii din Camera Deputaților.

Întrebat dacă vede un risc de penurie pe piață în privința combustibililor, demnitarul a admis faptul că, în România, problema 'poate veni din partea motorinei', deoarece consumul este 'foarte, foarte mare'.

'După cunoștințele mele, România, în cazul benzinei, poate aproape în totalitate să-și producă cantitățile necesare. În schimb, în cazul motorinei, undeva la 60% se importă. Deci rafinăriile din România pot să producă o cantitate de 40%, nemaiținând cont că și din această producție o parte din țiței este importat. Este greu și situația se va mai agrava. Dacă ne uităm la ce s-a întâmplat în Orientul Mijlociu în ultimele zile, ambele strâmtori sunt blocate, practic, și conducta din Arabia Saudită, din estul în vestul țării, este nefuncțională. Probleme sunt și cu capacitățile de rafinarea din Rusia. Bine, Uniunea Europeană nu dorește, nu cumpără, nu face afaceri cu Rusia, dar, la nivel global, producția lor contează și, deci, contabilitatea totală lipsește. Asta ar trebui de undeva să suplinim și, dacă nu este, atunci înseamnă că e o problemă. Deci, 6% la nivel global este foarte mult', a apreciat Bende Sandor.

Ziarul Bursa a organizat, luni, cea de-a XIV-a ediție a conferinței 'Energia în priză'. AGERPRES/(AS- redactor: Daniel Badea, editor: Mariana Nica, editor online: Ada Vîlceanu)