Peste 60% dintre dezvoltatorii imobiliari au ajuns în risc de insolvență, în contextul scăderii semnificative a pieței (analiză)
Datoriile dezvoltatorilor imobiliari din România au depășit, în ultimele luni, nivelul istoric de 35 de miliarde de lei, o sumă dublă față de acum 10 ani, iar în contextul scăderii semnificative a pieței, peste 60% dintre companiile din sector au ajuns în risc de insolvență, arată analiza unei companii de consultanță.
În aceste condiții, consultanții consideră că nu este exclus ca 2026 să aducă noi recorduri negative pentru piața imobiliară, pe fondul creșterii taxelor și al reducerii semnificative a cererii de spații locative.
Într-un comunicat transmis marți, Frames citează datele oficiale de la Registrul Comerțului și Ministerul de Finanțe, potrivit cărora, dintre cele 7300 de firme care au cod CAEN dezvoltarea imobiliară, 564 au intrat în ultimii doi ani în proces de dizolvare, 310 și-au suspendat activitatea, iar 57 au ajuns în insolvență.
Datele statistice interpretate pe baza scorului Altman arată că, în prezent, peste 2700 de firme înregistrează un risc mare și foarte mare de insolvență, iar alte aproximativ 1600 un risc mediu.
Scorul este construit pe o formulă care combină mai mulți indicatori financiari: profitabilitate, lichiditate, eficiența activelor și gradul de îndatorare. Prin această sinteză, modelul oferă o estimare numerică a riscului de insolvență.
Gradul de îndatorare reprezintă, în momentul de față, cea mai mare problemă pentru investitori. În ultimii 2 ani, nivelul creanțelor din sectorul imobiliar a crescut cu peste 8 miliarde de lei, de la 26,8 miliarde lei (2020) la 33,2 miliarde lei (2024).
Totodată, estimările preliminarii arată că, în 2025, nivelul datoriilor înregistrate de dezvoltatorii imobiliari a trecut de 35 de miliarde de lei, semn că piața dă semne reale de dificultate, subliniază consultanții. Spre comparație, în urmă cu 10 ani, în 2015, nivelul datoriilor dezvoltatorilor era de 15,1 miliarde lei.
Și valoarea pierderilor nete a crescut semnificativ, de la 518,8 milioane lei în 2022 la 610,3 milioane lei în 2024.
Potrivit analizei menționate, piața imobiliară din România traversează o perioadă de turbulențe majore, marcată de o fragilitate financiară extremă a dezvoltatorilor și de o scădere dramatică a profitabilității.
'Analiza structurii pieței scoate la iveală o realitate îngrijorătoare: dintr-un total de 7.300 de dezvoltatori activi, o proporție covârșitoare de 6.830 funcționează ca SRL-uri, în timp ce doar 81 sunt societăți pe acțiuni, capabile să atragă capital solid. Restul de 263 sunt organizați ca PFA-uri. Această fragmentare indică o vulnerabilitate structurală: peste 80% dintre firmele din domeniu sunt microîntreprinderi, entități cu o putere financiară redusă, expuse direct la șocurile pieței', se precizează în comunicat.
Și cifra de afaceri a sectorului s-a comprimat sever, scăzând de la 7,55 miliarde de lei în 2022 la 6,4 miliarde de lei în 2024.
Mai mult, profitul net al companiilor s-a redus cu peste 300 de milioane de lei în același interval (de la 1,8 miliarde la 1,5 miliarde lei).
Consecința directă a scăderii vânzărilor este acumularea masivă de apartamente nevândute. Valoarea stocurilor a atins un nivel record, depășind 10 miliarde de lei în 2025, o creștere alarmantă față de cele 7,5 miliarde din 2022 și de doar 1,51 miliarde lei acum un deceniu, susține cercetarea menționată.
Presiunea financiară, combinată cu majorarea taxelor și costurile ridicate de creditare, a împins sectorul în pragul colapsului în condițiile în care, potrivit analizei, peste 60% dintre dezvoltatori prezintă un risc major de insolvență.
Situația este critică în Capitală, unde din cei peste 3.000 de dezvoltatori activi, mai mult de 2.300 sunt clasificați cu risc mare și foarte mare de insolvență. Următoarele județe pe lista neagră sunt Cluj, Timiș și Constanța.
'Creșterea TVA la imobilele noi de la 9 la 21% a venit să pună gaz pe focul problemelor din acest sector. Majorarea TVA a accentuat și mai mult problemele, mai cu seamă că peste 80% dintre apartamentele vândute în România se încadrează la locuințe mici', arată documentul citat.
Pe de altă parte, însă, în ciuda dificultăților financiare, sectorul construcțiilor dă semne de reziliență pe hârtie. Comisia Națională de Strategie și Prognoză estimează o creștere a volumului lucrărilor de construcții cu 4% în 2026, după un avans de 9% în 2025. Lucrările de construcții noi ar urma să urce cu 4,7%, iar infrastructura (construcțiile inginerești) cu 5,7%, precizează Frames.
Totuși, datele privind autorizațiile de construire oferă o imagine mixtă. În decembrie 2025 s-au eliberat 2.650 de autorizații, în scădere cu 9,4% față de luna anterioară, dar în creștere ușoară față de anul precedent. La nivelul întregului an 2025, s-au emis 37.252 de autorizații, cu un plus de 4,4%, creșterile fiind vizibile în toate regiunile, cu Nord-Vest (+309) și Centru (+279) în frunte.
'Piața dezvoltării imobiliare va trece printr-o schimbare semnificativă, din sita modificărilor fiscale urmând să rămână, probabil, doar companiile mari, cu acces la finanțare și cu planuri bine definite. Micii investitori, cei care trăiau de la un proiect la altul, s-ar putea să aibă nevoie de salvare', susține Adrian Negrescu, managerul Frames, în comunicat.
Potrivit acestuia, intrarea în piață a fondurilor de investiții va face ca multe dintre proiectele aflate în construcție sau care urmează să fie dezvoltate să fie construite cu focus pe închiriere.
'În condițiile creșterii semnificative a chiriilor, această activitate devine tentantă pentru marii jucători străini care până acum au evitat România. Nu este exclus ca dezvoltările imobiliare pentru vânzare să se nișeze foarte mult, cu focus mai ales pe locuințele premium, cu un potențial de câștig mai mare'', estimează Negrescu.
Analiza companiei de consultanță Frames a fost realizată pe baza datelor financiare ale societăților active cu COD CAEN 4110 - dezvoltare imobiliară. AGERPRES/(AS - redactor: Andreea Marinescu, editor online: Anda Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Bursa de la București a câștigat în această săptămână peste 16 miliarde de lei la capitalizare
Bursa de Valori București (BVB) a câștigat în această săptămână peste 16 miliarde de lei la capitalizare, în creștere cu 2,66% față de săptămâna anterioară, în timp ce valoarea tranzacțiilor cu acțiuni a scăzut cu 63,6 de milioane de lei, potrivit datelor publicate de BVB și consultate de AGERPRES. Capitalizarea bursieră a a
DGAF a aplicat amenzi de aproape 472 milioane lei în perioada 2023 - martie 2026;circa 8% au fost contestate
Inspectorii Direcției Generale Antifraudă Fiscală (DGAF) au aplicat amenzi în valoare totală de aproape 472 milioane de lei în perioada 2023 - martie 2026, din care au fost încasate aproximativ 169 milioane de lei, iar circa 8% din procesele-verbale de contravenție întocmite au fost contestate, conform datelor transmise de Agenția Națională de Adminis
ANAF: Obligații fiscale de peste 64,5 miliarde lei, încasate prin măsuri de executare silită în 2023-2025
Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a încasat obligații fiscale în valoare totală de peste 64,58 miliarde de lei prin aplicarea măsurilor de executare silită în perioada 2023-2025, potrivit datelor transmise instituției, la solicitarea AGERPRES. Pentru recuperarea creanțelor fiscale de la debitori, persoane fizice și juridice, AN
Datoria guvernamentală a urcat, în martie 2026, la 1.170 miliarde lei, respectiv 60,2% din PIB (minister)
Datoria administrației publice (datoria guvernamentală) a fost, în martie 2026, de 1.170 miliarde lei, în creștere de la 1.132 miliarde de lei în luna precedentă, conform datelor publicate de Ministerul Finanțelor (MF), consultate de AGERPRES. Ca procent din PIB, datoria guvernamentală a crescut până la nivelul de 60,2%, de la 58,2% &ic
Program de guvernare/Plafonul indemnizației de creștere a copilului ar putea fi majorat la 10.000-12.000 lei
Majorarea plafonului indemnizației pentru creșterea copilului de la 8.500 de lei la 10.000-12.000 de lei se numără printre măsurile prevăzute în capitolul privind munca, familia și protecția socială din Programul de guvernare al premierului desemnat, Eugen Tomac. Potrivit documentului, măsura are în vedere actualizarea unui plafon
Program de guvernare/Capital românesc productiv, predictibilitate fiscală, companii de stat curate, printre direcțiile de acțiune
Capital românesc productiv, predictibilitate fiscală, companii de stat curate și materii prime critice sunt principalele direcții de acțiune prevăzute în programul de guvernare propus de premierul desemnat Eugen Tomac, la capitolul 'Economie și Mediul de afaceri'. 'România a încheiat 2025 cu un PIB de 374 mi
Program de guvernare/ Identitate electronică pentru toți românii și reforma Autorității pentru Digitalizarea României
Guvernul Tomac propune în planul său de guvernare identitate electronică și portofel EUDI pentru toți românii, Single Digital Gateway organizat pe evenimente de viață, arhitectură de guvernanță digitală cu mandat transministerial real, cloud guvernamental și interoperabilitate operaționale, precum și inteligență artificială în administrația publică.
Program de guvernare/Serviciile publice de mediu, digitalizate; continuarea reformei sectorului public și a sistemului de gospodărire a apelor
Finalizarea reformelor și investițiilor finanțate prin PNRR, digitalizarea serviciilor publice de mediu, continuarea reformei sectorului silvic și a sistemului de gospodărire a apelor și asigurarea finanțărilor necesare tranziției verzi și dezvoltării durabile se numără printre direcțiile de acțiune cuprinse în programul de guvernare propus de premierul desemna
Program de guvernare/Absorbția integrală a granturilor din PNRR până la 31 august 2026
Absorbția integrală a granturilor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) până la 31 august 2026 și depunerea ultimei cereri de plată până la 30 septembrie 2026 se numără printre principalele obiective din capitolul privind fondurile europene și investițiile strategice din Programul de guvernare prezentat de premierul desemnat, Eugen T
Program de guvernare/Rețea de autostrăzi+drumuri expres la cel puțin 2.000 kilometri în 2028; redimensionarea personalului CNAIR/CFR SA/Metrorex
Guvernul Tomac își propune să crească rețeaua de autostrăzi și drumuri expres la cel puțin 2.000 de kilometri în 2028, de la aproximativ 1.650 de kilometri estimați la finalul lui 2026, să aducă Programul Transport 2021-2027 la o absorbție de cel puțin 85% și să redimensioneze personalul Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR
Program de Guvernare/ Ghișee energetice și prețuri accesibile pentru cetățeni și industrie
Operaționalizarea unei rețele naționale de ghișee energetice pentru consiliere pentru audit energetic, prețuri accesibile pentru cetățeni și industrie sau valorificarea prosumatorilor se numără printre măsurile prevăzute pe termen scurt la capitolul Energie, în Programul de Guvernare propus de premierul desemnat Eugen Tomac. Astfel, docu
Program de guvernare/Reducerea gap-ului de TVA la media UE ar putea aduce venituri suplimentare de 30-35 miliarde lei anual
Reducerea decalajului de încasare a TVA (gap-ul de TVA), estimat la 29,5%, până la media Uniunii Europene ar putea aduce venituri suplimentare de 30-35 miliarde de lei anual la bugetul de stat, fără introducerea unor taxe noi, potrivit Programul de guvernare al premierului desemnat, Eugen Tomac. 'Punctul de plecare: deficit ESA
CNSP: Producția și furnizarea de energie electrică și termică vor crește anul acesta cu 0,5%
Producția și furnizarea de energie electrică și termică ar urma să înregistreze anul acesta o creștere de 0,5% față de 2025, și vor continua să se majoreze ușor în următorii trei ani, conform Proiecției principalilor indicatori macroeconomici 2026 - 2029, publicate de Comisia Națională de Strategie și Prognoză. Astfel, în 2027 producția și fu
ANPC a aplicat sancțiuni de peste 4,7 milioane lei, la nivel național, în perioada 8 - 12 iunie
Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) a desfășurat acțiuni de control la peste 1.500 de operatori economici, la nivel național, în perioada 8 - 12 iunie, iar în urma neregulilor constatate a aplicat amenzi în valoare de peste 4,7 milioane de lei. 'În perioada 8 - 12 iunie 2026, Autoritatea Națională pentru Pro
VIDEO Pistol (CNAIR): Al treilea tunel de pe secțiunea Boița - Cornetu a Autostrăzii Sibiu - Pitești a intrat în lucru
Lucrările la cel de-al treilea tunel de pe Secțiunea 2 Boița - Cornetu a Autostrăzii Sibiu - Pitești (A1) au început, în timp ce constructorii lucrează simultan la trei tuneluri din sectorul montan al autostrăzii, a anunțat, sâmbătă, pe pagina sa de Facebook, directorul general al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), Cristi









