Politicile publice pentru combaterea abandonului școlar trebuie să se concentreze pe prevenție timpurie și pe intervenții sistemice, care să asigure fiecărui copil șansa reală de a rămâne în școală și de a parcurge complet traseul educațional, consideră AmCham România.

Una dintre măsurile de remediere care a avut rezultate pozitive semnificative în alte țări, este combinația între permanentizarea oferirii unei mese calde în școli, ca măsură socială de prevenire a sărăciei și susținere a prezenței școlare, și implementarea unui învățământ remedial de calitate, susține sursa citată.

'Accesul la o masă nutritivă zilnică oferă copiilor din medii defavorizate un mecanism funcțional și concret să vină la școală, sprijinind concentrarea, performanța școlară și reducând presiunea economică asupra familiilor. Pentru exercițiul bugetar viitor, considerăm esențial ca, până la atingerea obiectivului de extindere a mesei calde la 1 milion de beneficiari, prevăzut de Legea 198/2023 (prag suspendat până în 2027, ca parte a măsurilor de austeritate), Ministerul Educației și Cercetării să asigure continuitatea programului 'Masă Sănătoasă' începând cu ianuarie 2026, în toate unitățile de învățământ în care acesta a funcționat în 2025, fără întreruperi', se arată într-un comunicat AmCham România.

În lipsa unor mecanisme de bugetare multianuală, este cu atât mai important ca Ministerul să inițieze din timp toate demersurile administrative necesare, inclusiv adoptarea actelor normative care să stabilească lista școlilor eligibile, astfel încât implementarea programului să se poată derula fără întârzieri pe toată durata anului școlar, consideră organizația. Totodată, pentru derularea procedurilor de achiziții publice într-un ritm alert, este necesar sprijinul operațional și tehnic pentru autoritățile publice locale.

Pe de altă parte, însă, investitorii consideră că măsurile de sprijin social - precum accesul la o masă caldă - sunt complementare și esențiale pentru a elimina barierele care împiedică accesul real la educație, dar ele nu pot substitui calitatea actului educațional.

'Istoric, nivelul de competență a resursei umane a fost principalul avantaj competitiv al României și un factor decisiv în atragerea investițiilor și dezvoltarea unor industrii strategice, precum IT, servicii sau producție avansată. În lipsa unor intervenții coerente și sistemice în educație, acest avantaj va fi erodat până la un punct critic, de la care nu mai putem construi performanță economică durabilă', atrage atenția sursa citată.

În contextul în care Eurostat a publicat săptămâna aceasta o serie de date privind părăsirea educației formale și participarea tinerilor pe piața muncii, AmCham a remarcat că sunt procente excesiv de mici raportate pentru abandonul școlar din România. Organizația susține că participarea la educația formală este unul dintre subiectele pe care le-a analizat în profunzime printr-un studiu realizat împreună cu Universitatea din București chiar anul trecut.

'În acest context, avem responsabilitatea să atragem atenția că ultimele date publicate de Eurostat trebuie interpretate în raport cu metodologia utilizată, întrucât ele surprind un fenomen diferit de abandonul școlar propriu-zis, respectiv întreruperi ale studiilor - renunțarea la un program formal de educație cel puțin o dată pe parcursul vieții. Datele publicate săptămâna aceasta de Eurostat arată că 1,5% dintre persoanele cu vârsta între 15 și 34 de ani din România, pe parcursul vieții, au întrerupt cel puțin o dată un program formal de educație, fără a se indica, însă, cel mai înalt nivel de calificare absolvit de aceste persoane. Astfel, acest indicator ne arată cel mult că, odată înscriși într-un program formal de educație, românii finalizează un astfel de program într-o proporție mult mai mare decât cetățenii altor State Membre', susține AmCham.

Potrivit organizației, pentru a putea realiza o comparație relevantă statistic între Statele Membre ale Uniunii Europene, indicatorul pentru fenomenul abandonului școlar este rata de părăsirea timpurie a școlii (Early Leavers from Education and Training - ELET). Acest indicator măsoară ponderea persoanelor cu vârsta între 18 și 24 de ani care au absolvit cel mult clasa a VIII-a (educație secundară inferioară - nivelul ISCED 2) și nu participă, la momentul măsurării, la un program de educație. Cele mai recente date publicate de Eurostat pentru acest indicator (mai 2025), citate în comunicat, arată că în România, rata de părăsire timpurie a școlii în 2024 a fost 16,8%, cea mai mare din Uniunea Europeană și în ușoară creștere față de 2023 (16,6%), situându-se mult peste media UE (9,3%).

'Cele două seturi de date nu se contrazic, ci descriu realități diferite: întreruperi ale parcursului educațional, respectiv abandon educațional, acesta din urmă rămânând o vulnerabilitate majoră pentru România. Corelarea celor două seturi de date ne arată că deși românii din grupa de vârstă 15-34 de ani care ajung să se înscrie într-un program formal de educație au o probabilitate ridicată de a-l finaliza comparativ cu omologii lor din alte state membre ale UE, un număr aproape dublu de tineri români nu depășesc nivelul de calificare ISCED 2, ceea ce indică pierderi semnificative de capital uman încă din etapele timpurii ale educației', precizează documentul.

Astfel, AmCham avertizează că România pierde prea mulți copii încă din primii ani ai parcursului educațional și la toate nivelele sistemului de educație și face apel la politici publice adaptate, coordonare între decidenții de la nivel central și autoritățile locale responsabile, și nu în ultimul rând, la alocarea finanțării pentru măsurile de prevenire și reducere a abandonului școlar.

Raportul privind impactul economic al abandonului școlar în România lansat de AmCham și Universitatea din București în 2024 relevă costuri socio-economice alarmante ale fenomenului.

Astfel, România are una dintre cele mai ridicate rate de părăsire timpurie a școlii (PTȘ) din Uniunea Europeană - 16,6% în 2023, cu o vulnerabilitate accentuată în zona rurală. După câțiva ani de regres, aceasta rată a urcat la 16,8% în 2024. În medie, România a pierdut câte 23.000 de elevi pe cohortă începând cu 2005.

Anual, fenomenul generează pierderi de 2,3 miliarde de euro (0,77% din PIB ), iar până în 2024 pierderile cumulate ajung la 15,7 miliarde de euro (5,23% din PIB).

Pe durata vieții, costul total al persoanelor care au abandonat școala se ridică la 107 miliarde de euro (aproximativ 35% din PIB), explică AmCham.

'Un elev care abandonează școala câștigă pe durata vieții cu aproape 200.000 de euro mai puțin decât un absolvent de liceu. Costurile pentru stat includ pierderea de venituri fiscale, cheltuieli suplimentare pentru sănătate și asistență socială, precum și impact asociat criminalității, principalele efecte fiind legate de sănătate și pierderea taxelor, greu de cuantificat direct în bugete', se mai arată în comunicat.

Conform Camerei de Comerț Americane în România, realitățile evidențiate în studiul realizat de Universitatea din București sunt revalidate de cel mai recent raport OCDE 'Education at a Glance 2025', care arată că România se confruntă cu vulnerabilități majore în domeniul educației: are cea mai mare rată de părăsire timpurie a școlii din UE, 22% dintre tinerii cu vârsta între 16 și 24 de ani fac parte din categoria NEET (neimplicați în muncă, educație sau formare), proporția tinerilor (25-34 ani) cu studii superioare a scăzut la 23%, situând România printre puținele țări analizate de OCDE unde acest indicator este în declin, în timp ce persistă dificultățile în asigurarea competențelor de bază necesare integrării pe piața muncii.

'Subliniem nevoia de a face eforturi în plan intern spre o definire mai clară a fenomenului abandonului școlar și a indicatorilor asociați, spre un proces de raportare corect și transparent la toate nivelurile (de la nivelul școlii, până la nivel regional și național) și spre colectarea de date pe baza acestor indicatori clar definiți, raportați în mod corect, pentru a fundamenta politicile publice pe indicatori statistici care să reflecte corect realitatea', se mai arată în comunicat.

Camera de Comerț Americană în România - AmCham Romania reunește în prezent 600 de companii americane, internaționale și românești cu investiții cumulate de peste 30 miliarde dolari în România. Companiile membre asigură împreună peste 250.000 de locuri de muncă și generează o cifră de afaceri cumulată de peste 65 miliarde euro. AGERPRES/(AS - redactor: Andreea Marinescu, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Ada Vîlceanu)