Cererea de plată 4 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) va fi depusă în jurul datei de 15 decembrie și în februarie ar putea intra 2,62 miliarde euro din granturi, iar din cererea de plată 3 ar mai putea intra cel puțin 500 milioane de euro, a declarat, marți, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, într-o conferință de specialitate.

'Cererea de plată 4 va fi depusă imediat cum scăpăm de decizia CCR de pe 10 decembrie. Deci practic jalonul legat de taxa pe poluare este parte din cererea de plată 4. Restul documentelor sunt pregătite și probabil că undeva în 15 decembrie depunem cererea de plată 4. La cererea de plată 4 veți vedea că va fi probabil cea mai rapidă cerere de plată din istoria PNRR, pentru că așa se fac lucrurile, tu nu trimiți chestii și după aia vezi ce părere o să aibă Comisia Europeană. Toate ți le prenegociezi, știi exact ce trimiți, de ce trimiți, cum trimiți, și mă aștept ca undeva în februarie banii aceștia, 2,62 miliarde de euro, grant, să intre', a afirmat Pîslaru.

În ceea ce privește cererea de plată 3, ministrul a precizat că se așteaptă să intre cel puțin 500 de milioane de euro, din suma de 860 milioane euro suspendată.

'Cererea de plată 3 este o cerere cu suspendările de care știm cu toții. Așteptarea mea este ca măcar 500 de milioane de euro să intre din această cerere de 860 (milioane euro) care este suspendată. Evident, încercăm acum să maximizăm la maxim și pe jalonul cu pensiile vom încerca să venim cu argumentare, să vedem dacă putem să găsim o cale să sugerăm că, dacă proiectul pe care îl vom repune după avizul CSM de joi nu va fi atins, înseamnă că voința României a fost exprimată, deci dacă nu mai există nicio modificare ulterioară, să considerăm cumva că exprimarea voinței a fost în deadline. Dar, după cum vedeți, este un artificiu, deci probabil că acolo există un risc însemnat. Avem deci o perspectivă de 3 miliarde de euro pe partea de plăți. De aceea, cumva luând în calcul ce plăți am depus pe coeziune acum în decembrie și ce plăți vom avea pe PNRR rapid, undeva ianuarie-februarie, nu cred că avem un risc de criză financiară', a explicat Dragoș Pîslaru.

El a subliniat că 2026 este anul PNRR, pentru că se termină pe 31 august și trebuie încheiate investițiile, iar banii europeni trebuie folosiți cu cap pe proiectele existente.

'Avem de cheltuit 10 miliarde de euro pe PNRR și asta înseamnă că asumpția de lucru este că vor intra în țară 15 miliarde de euro. (...) În contextul în care România a înțeles, în sfârșit, la nivel guvernamental și începe să știe de ce face și ce face, astfel încât în condițiile deficitului să menajeze bugetul și să folosească banii europeni, se văd lucrurile acestea foarte clar referitor la raportul între cheltuielile din banii europeni și din banii naționali. Și suntem în această situație în care nu avem nevoie de un plan de relansare adițional. Planul de relansare este să folosești banii ăștia europeni cu cap și să îi folosești pe proiectele pe care le ai. (...) Deci prima mea teză este că atât timp cât cheltuim banii aceștia europeni, nu avem cum, pe cifre, să intrăm într-o recesiune economică', a precizat ministrul, la evenimentul News.ro - ROINVEST - Ediția a VI-a.

Acesta a subliniat că nu se mai revizuiește nimic pe PNRR, există o versiune finală și un plan foarte clar cu tot ce trebuie făcut, când trebuie făcut. Mai trebuie făcute 3 cereri de plată, există o versiune simplificată de jaloane și s-a reușit strângerea portofoliilor de la ministerele de linie, aceste fiind indexate într-o bază de date, care a fost făcută publică și care conține 21.000 de proiecte.

'Ceea ce mi se pare însă și mai important este că efortul acesta de a sistematiza PNRR și a ști despre ce e vorba creează niște lucruri. În sfârșit la MIPE știm de ce facem, ce facem și cum facem. Eu acum pot monitoriza proiectele și credeți-mă în spate am această intenție, am discutat cu agențiile de dezvoltare regională, să pot să fac monitorizare la fața locului, lucru care nu a fost făcut. Pe la proiectele la nivel local nimeni nu a trecut vreodată, adică nu a existat nimeni care să-i întrebe de sănătate pe cei care implementează proiecte pe PNRR, decât la proiectele gen spitale sau autostrăzi. (...) Prin urmare, ceea ce sper că am făcut și o facem în continuare este că am transformat un PNRR aflat în beznă, cumva delegat la ministere, într-un PNRR ca exercițiu național în care toată societatea se mobilizează să îl implementăm. Numai printr-un astfel de exercițiu se poate implementa până pe 31 august', a punctat Dragoș Pîslaru. AGERPRES/(AS-redactor: Nicoleta Gherasi, editor: Mariana Nica, editor online: Adrian Dãdârlat)