România are o alocare de 60 de miliarde de euro în propunerea Comisiei Europene pentru bugetul 2028-2034, sumă hotărâtoare pentru viitorul nostru - și ar putea accesa fonduri suplimentare din Fondul de Competitivitate, cu o țintă de aproximativ 10 miliarde de euro, a declarat, vineri, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru.

'Din bugetul de 2 trilioane euro (pentru perioada 2028 - 2034, n.r.) pe care îl propune Comisia Europeană, România are o alocare de 60 de miliarde de euro și poate niște bani din Fondul de Competitivitate, unde ar trebui să avem măcar o țintă de circa 10 miliarde de euro, chiar dacă nu sunt alocați României în mod direct. Trecem de la PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență, n.r.) la PPNR, Planul de Parteneriat Național și Regional. Această sumă este hotărâtoare pentru viitorul nostru după 2028 - și cred că trebuie să avem o viziune în care fondurile europene nu mai sunt folosite doar să le împărțim între diversele politici, cu o concurență între politicile mari, ci să ne uităm la efectul de levier pe care îl putem avea pe fondurile naționale și private, într-un cadru coerent de plan de țară', a menționat Dragoș Pîslaru, la declarațiile de presă care au avut loc în marja conferinței la nivel înalt privind viitorul politicii de coeziune: 'Coeziunea 2027+: un factor de stimulare a dezvoltării pe termen lung, a competitivității economice incluzive și a rezilienței în întreaga Europă'.

Potrivit acestuia, până pe 26 februarie, când în Cipru se organizează Consiliului Afaceri Generale pe coeziune, România ar trebui să aibă 'o claritate mai mare pe mecanismele de implementare'.

'Știți experiența PNRR, știți lecțiile învățate. Dacă nu creezi un design și un mecanism de implementare care să nu aibă o mie de condiționalități sau tot felul de lucruri care te-ar putea împiedica într-o abordare flexibilă și simplă, atunci s-ar putea să nu avem niciun succes cu folosirea banilor. Această deschidere a noastră la nivel european, cu 10 miniștri, 4 secretari de stat și o reprezentare instituțională de vârf, proiectează, de fapt, ceea ce va urma în toată perioada de doi ani de zile, cât mai avem pe negocieri, o Românie care își cunoaște interesele, știe să contribuie și nu doar să reacționeze, și cu rezultate pe care le vom vedea, sperăm niște alocări bine gândite care vor servi interesele românilor și a României.

El a subliniat că România trebuie să își urmărească interesul, să se asigure că acea sumă rămâne 'în dreptul nostru'.

'Discutăm acum pe masă cu propunerea Comisiei Europene, deci cifra nu e abstractă ci vine din propunerea concretă a Comisiei, care acum este în negocieri. Se analizează propunerea Comisiei Europene și trebuie să ne asigurăm că România își urmărește interesul ca acea sumă să rămână alocată în dreptul nostru. Știți că în trecut banii europeni erau gestionați sau așezați cu multă atenție de Comisia Europeană în relațiile cu statele membre. Erau fonduri diferite cu regulamente diferite. Banii de agricultură cu regulament separat, banii de coeziune cu trei fonduri sau două fonduri. (...) În loc să mai avem atâtea regulamente separate pentru fonduri, acum discutăm de un singur fond. Statele membre nu mai au acea repartizare clasică pe programe, așa cum eram obișnuiți până acum. Dacă vrei să folosești bani mai mulți pentru programe regionale de tip coeziune clasică, poți să aloci acolo, dacă vrei să aloci bani pentru dezvoltare rurală, poți să aloci cum vrei tu, dacă vrei să aloci bani de tip PNRR, adică bazat pe performanță, cu acea dualitate investiție-reforme, poți să o faci și chiar te condiționează cumva, sugestia fiind ca 30% să fie reforme asumate în pachetul mare', a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, este o structură radical diferită față de cadrul financiar multianual din trecut și trebuie văzut cum se pot păstra fundamentele politicii agricole, fundamentele politicii de coeziune pentru infrastructură, de care mai avem nevoie.

'În același timp, să nu rămânem ancorați doar în politica tradițională cu obiectivele tradiționale de prindere din urmă. Noi va trebui acum să arătăm că folosim această finanțare pentru a răspunde celorlalte două obiective majore la nivel european, care trebuie finanțate cam tot din acest cadru financiar multianual - și anume zona de competitivitate și zona de apărare și securitate, mai ales în zona aceasta de flanc estic, unde alocarea pentru România poate să fie generoasă, având în vedere că noi suntem plasați în această parte a Europei. Este nevoie să pregătim terenul, ca să nu mai fim cum eram în trecut, când așteptam în ultima clipă să vedem decizia finală a negocierilor între Consiliu și Parlament și după aceea România începea să se pregătească. De data asta, cu doi ani înainte, noi nu vrem doar să așteptăm ce se întâmplă sau ce se va întâmpla în negocieri, ci să contribuim în mod direct în negocieri, să nu fim reactivi, ci să spunem că noi credem că putem face lucrurile ca să putem satisface și obiectivele politicilor tradiționale care au avut rezultate, cum am demonstrat și, în același timp, suntem deplin aliniați cu ideea de a construi la nivel european', a adăugat ministrul.

Evenimentul 'Coeziunea 2027+: un factor de stimulare a dezvoltării pe termen lung, a competitivității economice incluzive și a rezilienței în întreaga Europă', care are loc vineri la București, consolidează demersurile continue ale României pentru o viitoare Politică de Coeziune puternică, care să rămână principala politică de investiții structurale pe termen lung a UE, în sprijinul unei dezvoltări armonioase și eliminării decalajelor de dezvoltare, notează organizatorii. AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Anda Bada)