Inflația zădărnicește, pe termen lung, planurile de investiții și încetinește dezvoltarea, fiind cea mai puternică frână în calea prosperității, consideră viceguvernatorul Băncii Naționale a României, Cosmin Marinescu, într-o analiză asupra inflației și opțiunilor de politică monetară, publicată pe blogul OpiniiBNR.ro.

'Istoria ne-a arătat că inflația este cea mai perfidă amenințare economică la adresa bunăstării națiunilor, cu efecte redistributive adânci în structura socială și a economiei, prin alterarea raționalității calculului economic, inegalități sporite și așteptări neîmplinite. Cei care au acumulat economii, cu iscusință și cumpătare, văd cum acestea se erodează prin scăderea puterii de cumpărare, iar cei îndatorați răsuflă, uneori, ceva mai ușurați. Însă, pe termen lung, inflația zădărnicește planuri de investiții și încetinește dezvoltarea. Probabil că inflația înaltă și perpetuată de-a lungul anilor este cea mai puternică frână în calea prosperității, dar și indiciul implacabil al unor politici publice eronate, aflate pe contrasensul responsabilității economice și sustenabilității financiare', scrie Cosmin Marinescu.

Potrivit acestuia, începând cu jumătatea anului, România a reintrat într-o etapă de inflație ridicată, de fapt, cea mai mare inflație din Europa în contextul actual. Inflația a atins un vârf de 9,9% în august și septembrie, apoi 9,8% în octombrie. 'Ne așteptăm să persiste la un nivel ridicat și în lunile următoare, dar pe o traiectorie descendentă', apreciază viceguvernatorul BNR.

El susține că saltul recent al inflației are în principal resorturi administrative, nu atât monetare, fiind cauzat de scumpirea energiei electrice, în iulie, și de majorarea impozitelor indirecte, începând cu luna august.

'Bineînțeles că aceste evoluții ale prețurilor conțin și o anumită componentă psihologică. Comercianții au recurs la soluții de protejare a marjelor și de a preîntâmpina, eventual, noi înrăutățiri ale condițiilor de piață. Iar consumatorii se raportează la noile prețuri, mai mari, pentru aproape toate categoriile de bunuri, dar mai ales pentru servicii, prin reducerea considerabilă și previzibilă a consumului', constată economistul.

Prognoza BNR prefigura încă din vară aceste vârfuri ale inflației, cu riscurile aferente, în special pe termen scurt, amintește Marinescu. În ciuda acestor presiuni inflaționiste, Consiliul de administrație al BNR a decis în 2025, în ședințele din 8 august, 8 octombrie și, recent, în 12 noiembrie, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,5%. La acest nivel a fost redusă dobânda de referință în 2024, de la 7% anterior, în condițiile în care inflația intrase, la jumătatea anului 2024, pe un ușor trend de descreștere, însă doar temporar, așa cum aveam să observăm peste doar câteva luni.

'Apar astfel, firesc, o serie de întrebări sau poate nedumeriri, care vin în cascadă. Încă din prima parte a anului curent, devenise clar faptul că, în această toamnă, vom asista la noi vârfuri de inflație. Atunci, ar spune aceste întrebări, de ce BNR nu a acționat preventiv, chiar din august, sau măcar în octombrie sau noiembrie, înăsprind politica monetară? Nu este oare prea lung acest wait-and-see și, mai exact, ce presupune? În primul rând, trebuie înțeles clar faptul că abordarea actuală de tip wait-and-see în politica monetară nu este nicidecum un scenariu al pasivității, ci unul prospectiv, de tip forward-looking, de monitorizare atentă a condițiilor macroeconomice și monetare, iar instrumentele aflate la dispoziția băncii centrale sunt în totalitate pe 'masa deciziei'', arată Cosmin Marinescu.

El spune că înțelegerea și comunicarea condițiilor care trebuie să stea la baza deciziilor de politică monetară sunt deosebit de importante, cu precădere în contextul actual, când efectele contracționiste ale programului de ajustare bugetară devin realitate.

Astfel, Marinescu consideră că dificatoare sunt contracția PIB cu 0,2%, semnalată pentru trimestrul III, dar mai ales intrarea economiei în zona unui deficit de cerere consistent încă din 2025, și mult mai semnificativ în 2026, când proiecțiile arată o deviație a PIB către -3,5%, output-gap negativ comparabil cu situația crizei financiare din 2009 și cu valorile din anii pandemiei.

Obiectivul fundamental al BNR vizează stabilitatea prețurilor, iar pentru îndeplinirea acestuia, mai ales în prezent, este nevoie de credibilitate și de capacitate de adaptare.

Profesorul de economie spune că, în context, politica monetară trebuie să rămână credibilă și eficientă. Strategiile de politică monetară trebuie analizate și revizuite atent, iar instrumentarul să fie adaptat corespunzător pentru asigurarea stabilității prețurilor.

Raportul BNR asupra inflației, precum și concluziile raportului de țară al FMI, ambele documente publicate pe 14 noiembrie, evidențiază, în opinia specialistului, o suită de argumente și conferă, totodată, o imagine prospectivă, pe termen mediu, asupra stance-ului politicii monetare. Înțelegerea amănunțită a cauzelor dinamicii prețurilor și a activității economice, precum și a cadrului regional și global, acestea sunt elementele radarului informațional al BNR, unul complex, dar și adaptabil.

'Opțiunea de a menține rata dobânzii de politică monetară, anume de a rămâne încă în abordarea wait-and-see, este o reacție perfect justificată ce încorporează cântărirea atentă a prognozelor și a spectrului de riscuri. Iar pentru a o înțelege, trebuie, de fapt, să ne uităm la toate opțiunile de politică monetară de care dispun membrii CA al BNR', afirmă Marinescu.

Conform aprecierii sale, pentru moment, o reducere a dobânzii de politică monetară ar fi, cel puțin din perspectiva riscurilor pe termen scurt, practic ruptă de realitatea financiară cotidiană.

'Este drept, ne confruntăm și urmează un deficit de cerere și mai amplu, însă o reducere a dobânzii de referință ar fi pe contrasensul mandatului BNR, și s-ar repercuta nu doar în planul prețurilor, cât mai ales în cel al riscului de dezancorare a așteptărilor pe termen mediu. Un astfel de scenariu nedorit ar afecta credibilitatea băncii centrale, care ar fi ulterior constrânsă, pentru a readuce inflația în intervalul țintei, să ia măsuri mai bruște și mai restrictive pentru activitatea economică decât ar fi normal în alte circumstanțe', declară profesorul universitar.

Astfel, rămâne de analizat de ce nu este justificată nici majorarea dobânzii de referință. Conform proiecțiilor, în lipsa unor șocuri imposibil de previzionat, ne așteptăm ca inflația să marcheze o corecție abruptă, cu aproximativ 5 puncte procentuale la jumătatea anului 2026, odată ce efectele măsurilor fiscale sunt absorbite în sistemul prețurilor.

Totodată, analizând contextul decizional, subliniază Marinescu, realizăm că 'avansul prețurilor se suprapune cu frânarea economiei'. Aceasta după ce, în 2024, în pofida expansionismului fiscal și a derapajului bugetar record, economia încetinise, contracția investițiilor cu 2,5% fiind dublată de un avans cu 4,7% al consumului, dar acoperit în bună parte de importuri.

Acum consumul este în principal afectat, sugestive fiind contracția din august cu 4% a comerțului cu amănuntul, doar parțial recuperată în septembrie, și cu 7,3% a serviciilor de piață, în sincron cu scăderea cu -5% a câștigului salarial real. Nici industria nu dă semne clare de redresare, după ce în trimestrul III a marcat o comprimare de 1,9% față de trimestrul II. Și construcțiile au înregistrat o reducere anuală în august, cu -2,1%. Iar o înăsprire monetară ar fi încorsetat și mai mult resursele financiare aflate la dispoziția firmelor și a consumatorilor.

Potrivit viceguvernatorului BNR, se așteaptă ca, peste aproximativ două trimestre, prețurile să-și încetinească semnificativ creșterea, sub presiunea unei cereri de consum puternic reprimată, spre o inflație anuală de 3,7% la final de 2026, mult sub ceea ce se observă în prezent.

Din perspectiva politicii monetare, problematic poate fi considerat faptul că saltul actual al prețurilor se suprapune totuși peste o inflație de bază încă ridicată, ale cărei resorturi monetare nu pot fi neglijate. De altfel, reactivarea inflației în ultimele luni ale anului 2024 și persistența presiunilor inflaționiste în prima parte a anului 2025 sunt evoluții care atrag atenția și asupra implicațiilor care se manifestă în sfera politicii monetare, potrivi specialistului BNR.

'Obiectivul privind stabilitatea prețurilor, văzut din perspectiva reîntoarcerii inflației în intervalul asociat țintei, poate fi îndeplinit eficient printr-o implementare graduală, precisă în dozaj și consecventă a strategiei de politică monetară', subliniază Cosmin Marinescu.

Într-adevăr, vârfurile de inflație sunt provocări serioase la adresa politicii monetare și a rezilienței economiei, mai consideră specialistul. Însă dacă inflația este temporar volatilă nu înseamnă că și rata dobânzii de referință trebuie să devină la fel, prin activarea simplistă a acestei corelații.

'În perioada următoare trebuie atent calibrate persistența stance-ului politicii monetare și tranziția către următorul ciclu de intervenții asupra ratei dobânzii. Tocmai de aceea este esențial ca deciziile de politică monetară să favorizeze reîntoarcerea durabilă a inflației în intervalul asociat țintei. În această direcție se înscriu și demersurile pe care le facem, de comunicare atentă a deciziilor în raport cu evoluțiile economice relevante și cu cele mai viabile proiecții pe care le putem realiza în cadrul BNR', a mai spus Marinescu.

Acesta că inflația este acum înaltă și în continuare persistă anumiți factori de risc. Însă, având în vedere și decalajul de transmisie al politicii monetare, practic nu se justifică o modificare a ratei dobânzii de referință în raport de deviațiile actuale, care vor fi curând depășite. Această perspectivă este de altfel întărită de ancorarea rezonabilă a anticipațiilor de inflație pe termen mediu, așa cum se poate vedea și din așteptările analiștilor bancari.

'În prezent, pentru România este esențial să revenim consecvent la sustenabilitate financiară, iar eforturile actuale privind consolidarea finanțelor publice trebuie susținute politic și societal, cu echilibru și înțelepciune, pentru recâștigarea credibilității economice necesare. Acesta este, de altfel, ingredientul cheie al stabilității financiare', a concluzionat viceguvernatorul Băncii Naționale a României, Cosmin Marinescu. AGERPRES/(AS - redactor: Cristian Anghelache, editor: Mariana Nica, editor online: Simona Aruştei)