UPDATE Pîslaru: Decizie finală pe cererea de plată nr 3 din PNRR; am recuperat 350,7 milioane euro din banii suspendați
România a recuperat aproape 351 milioane de euro din sumele inițial suspendate aferente cererii de plată nr. 3 din PNRR, însă pierde circa 459 milioane de euro din cauza reformelor întârziate, incomplete sau făcute prost în anii trecuți, a anunțat, vineri, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, pe Facebook.
'Decizie finală pe cererea de plată nr. 3 din PNRR: am reușit să recuperăm 350,7 milioane Euro din banii care inițial au fost suspendați; pierdem 458,7 milioane euro din cauza reformelor întârziate, incomplete sau făcute prost în anii trecuți. Am primit, ieri seară, evaluarea Comisiei Europene privind cererea de plată nr. 3 din PNRR. Este una dintre cele mai dificile cereri de plată pe care România le-a avut până acum. Această cerere a fost depusă de România pe 15 decembrie 2023. Reformele incluse în CP3 trebuiau să fie deja îndeplinite corect la momentul depunerii.
Ulterior, în mai 2025, Comisia Europeană a decis suspendarea parțială a unor sume, pentru că mai multe reforme nu fuseseră îndeplinite satisfăcător. România a avut apoi o perioadă de corectare și a transmis justificări suplimentare pe 28 noiembrie 2025. Din păcate, Comisia a decis că patru jaloane importante nu au fost rezolvate corespunzător', a notat ministrul.
Acesta a precizat că, din 23 iunie, când a preluat mandatul de ministru al Fondurilor Europene, a folosit toate pârghiile formale și informale pentru a recupera cât mai mult din banii suspendați, având loc discuții tehnice, clarificări, negocieri, coordonare cu instituțiile responsabile și dialog constant cu structurile Comisiei Europene.
'A fost un efort susținut, desfășurat alături de experții tehnici din minister, datorită căruia am reușit să recuperăm 350,7 milioane euro, bani care erau inițial suspendați. Cea mai importantă victorie din CP3 este pe tema pensiilor speciale. Aici, din cele 231 milioane euro suspendate inițial, România recuperează 166 milioane de euro. A fost un dosar greu, care a suportat 6 amânări la Curtea Constituțională, fapt ce a făcut ca termenul agreat cu Comisia să fie cu mult depășit. Implicarea directă a prim-ministrului Ilie Bolojan pe acest subiect a fost decisivă. Astfel, Comisia Europeană a confirmat faptul că, prin Legea nr. 24/2026, România îndeplinește cerințele pentru acest jalon', a explicat șeful MIPE.
Al doilea dosar important este AMEPIP și guvernanța companiilor de stat, unde s-au recuperat 132 milioane de euro.
'Vorbim despre instituția care trebuie să se asigure că firmele statului sunt conduse profesionist, transparent și pe criterii de performanță, nu pe pile sau interese politice. Aici am reușit să recuperăm 132 milioane euro, iar contribuția viceprim-ministrului Oana Gheorghiu a fost esențială pentru a dinamiza această reformă și pentru a salva banii europeni', a scris Pîslaru.
În ceea ce privește al treilea jalon, cel referitor la companiile de stat din energie, România pierde 180 milioane euro și recuperează 48 milioane euro.
'Al treilea jalon este cel privind companiile de stat din energie. Vorbim despre companii mari, importante pentru economia României: Hidroelectrica, Romgaz, Nuclearelectrica și altele. Comisia Europeană a constatat probleme serioase în modul în care au fost selectați și numiți oameni în consiliile de administrație: numiri politice, proceduri neclare, criterii aplicate incorect, mandate incomplete sau lipsa unor indicatori de performanță. Pentru acest jalon, România pierde 180 milioane euro și recuperează 48 milioane euro', a susținut ministrul Investițiilor.
La cel de-al patrulea jalon, privind companiile de stat din transporturi, sumele recuperate sunt în cuantum de 4,5 milioane de euro, iar pierderile de 15,4 milioane de euro.
'Al patrulea jalon este cel privind companiile de stat din transporturi - CNAIR, CNIR, CFR, Metrorex și CFR Călători. Și aici problema este aceeași: statul trebuia să demonstreze că aceste companii sunt conduse de oameni selectați transparent, competitiv și pe criterii de competență. Comisia a arătat că unele proceduri nu au fost finalizate, că au existat probleme de conflict de interese și că unele numiri nu au respectat standardele cerute. Aici pierdem 15,4 milioane euro și am reușit să recuperăm 4,5 milioane euro. Pe scurt: acolo unde a existat voință politică, cum a fost cazul pensiilor speciale, România a recuperat mare parte din banii alocați. Acolo, însă, unde reformele au fost amânate ani la rând, în special în zona companiilor de stat, România a pierdut sume consistente. Nu poți pretinde fonduri europene și, în același timp, să numești în continuare băieții deștepți de la partid în conducerea companiilor de stat. Nu poți cere încredere de la Bruxelles, în timp ce tu, la București, doar mimezi selecția pe criterii de profesionalism', a precizat ministrul.
Dragoș Pîslaru consideră că de vină pentru această situație este 'fiecare politician care a folosit fiecare ocazie pentru a amâna ori a anula orice demers de reformă reală, de teamă să nu își piardă privilegiile. Fiecare politician care și-a numit în conducerea companiilor de stat amantele, frații și nepoții. Nu oameni profesioniști și cinstiți. Fiecare politician care a considerat bugetul statului ca o șansă de îmbogățire personală. Nu ca o datorie față de români. Fiecare politician care alege să blocheze modernizarea României prin moțiune de cenzură, pentru că această modernizare înseamnă să oprim prăduirea banului public. Fiecare politician care fuge de banii europeni pentru că ei te obligă să duci țara în direcția bună pentru români, nu în direcția bună pentru conturile tale'.
'Cine plătește? Noi. Tot noi. Toții românii, care trebuie să suportăm din nou nota de plată pentru ticăloșia ori incompetența unor șmecheri ajunși la conducerea partidului și care vor să ne țină săraci și needucați pentru că doar așa pot manipula oamenii să le acorde un nou vot. Poate, totuși, data viitoare ne învățăm minte', a subliniat ministrul Pîslaru. AGERPRES/(AS - redactor: Oana Tilică, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Alexandru Cojocaru)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Bursa de la București a închis în creștere ședința de joi; rulajul a depășit 35 de milioane de euro
Bursa de Valori București (BVB) a închis în creștere pe aproape toți indicii ședința de joi, iar valoarea totală a tranzacțiilor s-a ridicat la 183,71 milioane de lei (35,09 milioane de euro). Principalul indice al Bursei de Valori București, BET, care reflectă evoluția celor mai lichide 20 de companii, a urcat cu
Importatorii și distribuitorii de motociclete și motocicluri solicită suplimentarea bugetului pentru aceste vehicule la ''Rabla 2026''
Asociația Importatorilor și Distribuitorilor de Motociclete și Motocicluri (AIDMM) solicită Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) și Administrației Fondului pentru Mediu (AFM) realocarea sumei de 15 milioane de lei din linia bugetară destinată autovehiculelor termice și hibride către categoria motocicletelor, în cadrul programului ''Rabla
Românii nu mai caută un al doilea loc de muncă, ci un al doilea venit (analiză)
Creșterea costului vieții și nevoia unei mai mari stabilități financiare schimbă comportamentul românilor, iar dacă până nu demult soluția pentru venituri mai mari era un al doilea loc de muncă, în prezent tot mai mulți preferă să investească în dezvoltarea unor abilități care le pot genera venituri suplimentare, fără să își dubleze prog
Românii au returnat prin SGR peste 2,4 miliarde de ambalaje în prima jumătate a anului; rata de colectare, 82%
Rata de colectare a ambalajelor pentru primele șase luni a ajuns la 82%, comparativ cu 79% în aceeași perioadă a anului trecut, confirmând progresul constant al sistemului și integrarea returnării ambalajelor în comportamentul de zi cu zi al consumatorilor, informează, joi, RetuRO. Potrivit unui comunicat al administratorului
Discursul public, potrivit căruia România intră în criză dacă nu încasează 770 milioane de euro, o gravă dezinformare (sindicate)
Discursul public promovat în ultimele săptămâni, potrivit căruia România ar intra într-o criză majoră dacă nu ar încasa aproximativ 770 milioane de euro, aferente jalonului privind Legea salarizării, reprezintă o gravă dezinformare a opiniei publice, susțin cinci confederații sindicale reprezentative la nivel național, care solicită retr
(P) Shopping inteligent cu ZEN.COM: Cum să primești bani înapoi de fiecare dată când îți reînnoiești garderoba online?
În peisajul dinamic al comerțului electronic din anul 2026, pasionații de fashion știu foarte bine că reînnoirea garderobei cu piese de top poate fi o adevărată provocare pentru bugetul personal. Ținerea pasului cu noile tendințe îți poate epuiza rapid economiile
Ministerul Finanțelor a împrumutat joi 802,2 milioane lei de la bănci
Ministerul Finanțelor (MF) a împrumutat, joi, 802,2 milioane lei de la bănci, printr-o emisiune de obligațiuni de tip benchmark, cu o maturitate reziduală la 33 luni, la un randament mediu de 6,48% pe an, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). Valoarea nominală a emisiunii a fost de 800 de milioane de lei,
Petrariu (sindicat STB): 800 de angajați vor fi disponibilizați în perioada următoare; 200 pot opta pentru plecări voluntare
Societatea de Transport București (STB) are în prezent 9.504 de salariați, iar 800 vor fi disponibilizați în cadrul planului de eficientizare, dintre care cel mult 200 de angajați vor putea părăsi compania printr-o procedură de plecări voluntare, beneficiind de șase salarii compensatorii, a declarat, pentru AGERPRES, președintele Sindicatului Transportato
VIDEO Pistol: Stadiul fizic al construcției întregului Drum Expres Brăila - Galați a ajuns la aproape 97%
Stadiul fizic al construcției întregului Drum Expres Brăila - Galați (DEx6) a ajuns la aproape 97%, însă vremea nefavorabilă a împiedicat montarea unui nou segment de tablier la podul peste râul Siret, a notat, joi, directorul general al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), Cristian Pistol, pe pagina sa de Fac
Buzoianu: Strategia privind conservarea biodiversității, adoptată de Guvern; un nou jalon de reformă din PNRR, îndeplinit
Ministerul Mediului a îndeplinit un nou jalon de reformă pentru Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în valoare de un miliard de euro, după ce Guvernul a adoptat, în ședința de joi, Strategia privind conservarea biodiversității, a scris ministra Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu, pe pagina sa de socializare.
Reprezentanții Romgaz și ai Ministerului Energiei participă la programele de instruire organizate de Ceronav
Dezvoltarea proiectelor energetice strategice din Marea Neagră presupune nu doar investiții în infrastructură și tehnologie, ci și formarea unei resurse umane înalt calificate, capabile să opereze în condiții de maximă siguranță și la standarde internaționale, susțin reprezentanții Ceronav, într-un comunicat de presă transmis, joi, AGERPRES.
Depozitele la bănci ale firmelor și populației au scăzut cu 0,4% în iunie 2026, față de luna precedentă
Depozitele rezidenților clienți neguvernamentali s-au diminuat, în iunie 2026, cu 0,4% față de luna anterioară, până la nivelul de 680,925 miliarde lei, iar raportat la aceeași perioadă a anului trecut s-au majorat cu 8,2% (-2% în termeni reali), informează joi Banca Națională a României (BNR). Conform unui comunicat al BNR, depozitele
România este sub media UE la ponderea energiei regenerabile în consumul final brut de energie
Energia din surse regenerabile a reprezentat anul trecut 26,2% din energia consumată în Uniunea Europeană, în creștere de la 25,2% în 2024, iar România este ușor sub media europeană, arată datele provizorii publicate joi de Eurostat. În rândul statelor membre, Suedia a avut cea mai mare pondere a energiei din surse regenerab
Soldul creditului neguvernamental a crescut cu 1,9%, în iunie 2026
Soldul creditului neguvernamental acordat de instituțiile de credit a crescut cu 1,9% în iunie 2026, față luna anterioară (1,8% în termeni reali), până la nivelul de 473,683 miliarde lei, informează Banca Națională a României, printr-un comunicat. Creditul în lei, cu o pondere de 66,8% în volumul total al creditului neguvern
Cererea de cazare pe litoral a crescut de șapte ori în perioada Beach, Please! (platformă)
Cererea de cazare pe Litoral, pe perioada unui cunoscut festival de muzică hip-hop, a crescut de șapte ori, iar prețurile au ajuns până la 3.800 de euro pe sejur, arată o analiză întocmită de o agenție de turism online. Potrivit datelor Travelminit, Beach, Please! a adunat anul acesta peste 500.000 de participanți la Costinești, în cele cinci