Comisia Europeană a redus la 0,7%, de la 1,4% în primăvară, estimările privind creșterea economiei românești în acest an, și a avertizat că deficitul guvernamental va rămâne la un nivel ridicat, de 8,4% din PIB în 2025 și 6,2% din PIB în 2026, în timp ce deficitul de cont curent ar urma să scadă la 7,9% din PIB în 2025 și 6,4% din PIB în 2026, conform previziunilor economice de toamnă publicate luni de Executivul comunitar.

'Creșterea PIB-ului României ar urma să rămână redusă, la 0,7% în 2025, 1,1% în 2026 și 2,1% în 2027, deoarece necesara consolidare fiscală afectează consumul privat și public, care, la rândul său, este afectat de creșterea inflației. Totuși, economia continuă să crească datorită unei redresări graduale a investițiilor private, a accelerării cheltuielilor cu fonduri europene și îmbunătățirii semnificative a exporturilor nete. În 2027, Creșterea PIB-ului României ar urma să accelereze peste 2%, în urma atenuării ritmului consolidării fiscale', apreciază Comisia Europeană.

De asemenea, informează Executivul comunitar, piața forței de muncă ar urma să se tempereze, în timp ce încetinirea importurilor, în combinație cu exporturile reziliente, ar urma să reducă deficitul extern ridicat. Deficitul guvernamental de 9,3% din PIB în 2024 ar urma să scadă la 8,4% din PIB în 2025 și 6,2% din PIB în 2026, după adoptarea unor pachete de ajustări fiscale.

Previziunile CE arată că anul acesta creșterea PIB-ului României va încetini la 0,7%, după un avans de 0,9% în 2024. Incertitudinile politice și fiscale afectează consumul privat în primul semestru al anului, în timp ce adoptarea pachete de consolidare fiscală va reduce și mai mult venitul disponibil, iar consumul public ar urma să scadă. O redresare moderată a formării brute de capital fix precum și exporturile reziliente, ar urma să sprijine economia.

În 2026, efectul complet al măsurilor ample de consolidare fiscală, de exemplu înghețarea pensiilor și a salariilor în sectorul public și creșterea taxelor, în combinație cu inflația încă ridicată, ar urma să ducă la un ușor declin al consumului privat. Consumul public este estimat de asemenea să scadă. Totuși, formarea brută de capital fix ar urma să accelereze semnificativ, în urma îmbunătățirii încrederii companiilor și a finalizării investițiilor cu fonduri europene. Declinul consumului privat ar urma să țină sub control creșterea importurilor, în timp ce exporturile ar urma să-și continue tendința pozitivă, pe fondul încetinirii creșterii salariilor, ceea ce va avea ca rezultat o contribuție pozitivă la avansul exporturilor nete. Per ansamblu, economia ar urma să crească cu 1,1% în 2026, previzionează Comisia Europeană.

'În 2027, inflația ar urma să scadă, iar politica monetară să se atenueze, sprijinind redresarea consumului și a investițiilor private. În pofida încheierii Facilității de Redresare și Reziliență (RRF), formarea brută de capital fix ar urma să reziste cu succes, România folosind mai mult fondurile de coeziune. Per ansamblu, economia ar urma să crească cu 2,1% în 2027. Deficitul de cont curent ar urma să scadă gradual și să ajungă la 6% din PIB în 2027. Există riscul revizuirii în sens negativ a acestor previziuni. O deviere semnificativă de la calea de consolidare fiscală ar putea eroda încrederea și stabilitatea macro-economică. Implementarea completă a tuturor investițiilor RRF rămâne o provocare, alături de incertitudinile privind comerțul internațional', avertizează Executivul comunitar.

În 2025, rata angajării ar urma să scadă, în urma reducerii activității economice, ducând la o creștere graduală a ratei șomajului. Totuși, influxul de angajați străini continuă, indicând o cerere robustă pe piața muncii în unele sectoare, cum ar fi construcțiile și serviciile. În 2025, rata șomajului ar urma să depășească ușor 6%, apoi să scadă gradual la 5,6% în 2026 și 2027. Înghețarea salariilor în sectorul public și moderarea lor în sectorul privat, în 2025 și 2026, vor încetini semnificativ creșterea salariilor nominale. După creșterile ridicate, moderarea creșterii salariilor va sprijini probabil competitivitatea externă', apreciază Comisia Europeană.

După scăderea inflației la 5,8% în 2024, creșterea prețurilor a accelerat în trimestrul trei din 2025. Eliminarea, în iulie, a plafonării prețurilor la electricitate, a dus la creșterea inflației la 8,6% în septembrie. Inflația ar urma să crească la 6,7% în 2025, înainte de a scădea sub 6% în 2026. Eliminarea plafonării prețurilor la gazele naturale în martie 2026 va duce probabil la încetinirea procesului dezinflaționist.

După ce atins nivelul ridicat de 9,3% din PIB în 2024, în urma creșterii rapide a cheltuielilor, deficitul general guvernamental al României ar urma să scadă până la 5,9% din PIB în 2027. Acest declin reflectă adoptarea, de la finalul lui 2024, a pachetelor de consolidare fiscală. Orientarea fiscală ar urma să aibă un impact restrictiv în 2025 și 2026, apoi un efect neutru în 2027. Cheltuielile din domeniul apărării ar urma să crească gradual, de la 1,6% din PIB în 2024 la 2% din PIB în 2027. De asemenea, datoria guvernamentală ar urma să crească de la sub 55% din PIB în 2024 la aproximativ 63% din PIB în 2027, în urma deficitelor guvernamentale primare ridicate și a proiectatei creșteri a plății dobânzilor, subliniază Executivul comunitar.

Comisia Europeană publică în fiecare an două previziuni cuprinzătoare (primăvara și toamna), care acoperă o gamă largă de indicatori economici pentru toate statele membre ale UE, țările candidate, țările AELS și alte economii de piață avansate și emergente majore.

Previziunile economice ale Comisiei Europene din primăvara anului 2026 vor actualiza proiecțiile din această publicație și se preconizează că vor fi prezentate în luna mai 2026. AGERPRES/(AS - redactor: Mihaela Dicu, editor: Mariana Nica, editor online: Simona Aruştei)