Românii mănâncă preponderent carne de porc și de pasăre, în timp ce vita, capra și oaia sunt consumate doar ocazional și în cantități mici, în principal din cauza preferințelor culinare tradiționale, a prețurilor mai ridicate, precum și din lipsa unor campanii susținute de promovare, susține președintele Asociației Fermierilor din România (AFR), Daniel Botănoiu.

'Deși România are unul dintre cele mai mari efective de oi din Uniunea Europeană, consumul de carne de oaie și de vită rămâne scăzut și ocazional, în timp ce carnea de porc și cea de pasăre domină preferințele românilor. Consider că avem nevoie de măsuri concrete pentru creșterea producției interne și îmbunătățirea competitivității fermelor locale pentru a avea prețuri atractive pentru consumatori, dar și de campanii susținute care să promoveze beneficiile consumului de carne', a declarat, pentru AGERPRES, președintele AFR.

Consumul anual de carne de oaie în România este estimat la 2,3 kg/locuitor, acesta fiind concentrat aproape exclusiv în perioada Sărbătorilor Pascale, în timp ce efectivele de ovine și caprine din România sunt estimate la peste 15 milioane de capete în 2025. În UE se înregistrează un consum mediu de 1,3 kg/locuitor, iar printre țările cu un consum ridicat de carne de oaie se află Franța și Irlanda cu peste 3 kg/locuitor.

'Factorii care limitează consumul de carne de oaie sunt cei legați de obiceiurile alimentare tradiționale, care favorizează carnea de porc și pasăre, dar și de prețul relativ mai ridicat al acesteia. Deși avem o producție ridicată de carne de oaie, peste 4.500 tone, consumul intern nu reflectă acest lucru, fiind un consum ocazional și de volum mai mic', a explicat Daniel Botănoiu.

În opinia sa, pentru creșterea eficienței fermelor de ovine/caprine este nevoie de investiții, de un management atent al reproducției și evitarea consangvinizării, precum și de folosirea furajelor bogate în proteine (fân de lucernă, trifoi, srot) și suplimentarea cu cereale precum orz, porumb sau ovăz care duc la creșterea randamentului.

Și în ceea ce privește carnea de vită, consumul din România este printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană, cifrându-se la circa 3 kg/locuitor/an, de trei ori mai mică față de media UE situată la 9 kg/locuitor/an. Țări precum Irlanda, Danemarca și Franța au consum mediu anual de carne de vită situat la peste 10 kg/locuitor.

'Prețurile ridicate și preferința consumatorilor pentru aceleași tipuri de carne (porc sau pasăre) și tradițiile culinare locale explică și aici cererea limitată. Carnea de vită este consumată în cantități mai mici în comparație cu alte țări, fiind mai degrabă un produs de nișă, cumpărat mai ales pentru ocazii speciale. Carnea de vită este, în general, mai scumpă în comparație cu alte tipuri de carne, ceea ce o face mai puțin accesibilă pentru mulți consumatori români', spune președintele AFR.

Potrivit acestuia, pentru a crește producția de carne de vită în ferme ar trebui îmbunătățită productivitatea prin optimizarea hrănirii și a bunăstării animalelor. 'O dietă echilibrată și de înaltă calitate, cum ar fi cereale și proteine de calitate, precum și o depozitare adecvată reprezintă cheia succesului. Trebuie să ne asiguram că bovinele au acces la furaje de calitate (pășune, fân, siloz) pentru a facilita creșterea în greutate. Efectuarea controalelor medicale regulate pentru a detecta și trata problemele de sănătate din timp, duce de asemenea la eficiența producției', a explicat Botănoiu.

În prezent, efectivele de bovine din România sunt situate la peste 1,9 milioane de capete, din care vaci 1,1 milioane, iar producția de carne de vită este de circa 6.700 tone.

Specialistul agricol consideră că diversificarea gamei de produse din carne de vită (burgeri, cârnați, carne tocată premium) pentru a satisface așteptările consumatorilor mai tineri și parteneriatele cu restaurantele sau cu firmele de catering pentru a crea oportunități de aprovizionare regulată pot stimula cererea internă.

În ceea ce privește carnea de pasăre, Botănoiu afirmă că aceasta este 'lider incontestabil' pe piața autohtonă în privința consumului.

Conform datelor Institutului Național de Statistică (INS), consumul mediu de carne de pasăre a ajuns la 28 kg/persoană/an, în creștere constantă începând cu anul 2015. Sondajele de profil arată că peste 90% din producție este autohtonă, iar puiul este preferat de 7 din 10 români, care îl gătesc de mai multe ori pe săptămână.

'Accesibilitatea prețului și adaptabilitatea în bucătăria românească explică popularitatea ridicată. Producția și consumul de carne de pasăre cresc anual cu aproximativ 3%, menținând România printre liderii regionali. Trebuie o comunicare permanentă care să evidențieze beneficiile aduse prin consumul de carne a păsărilor de curte, cum ar fi accesibilitatea și conținutul ridicat de proteine. Comunicarea practicilor sustenabile ale fermei atrage consumatori preocupați de mediu și de bunăstarea animalelor. Oferirea vizibilității asupra metodelor de producție este esențială pentru a construi și menține încrederea consumatorilor', a menționat șeful AFR.

De asemenea, trebuie avute în vedere diferite opțiuni de vânzare, cum ar fi vânzările directe de la fermă, piețele agroalimentare sau restaurantele. 'Este esențial să activeze în cadrul unei cooperative pentru a îmbunătăți puterea de negociere și a obține acces mai ușor la piețele angro. Promovarea mărcii pentru a ajunge direct la consumatori și a construi o bază de clienți fideli este o condiție importantă deoarece doar clientul este stăpânul afacerii sale', atrage atenția Botănoiu.

La ora actuală, efectivele totale de păsări din România sunt situate la peste 62 de milioane de capete, cu o producție de circa 64.000 tone.

Totodată, carnea de porc este un aliment de bază pentru români, din păcate puternic dependent de importuri, arată Botănoiu în analiza sa privind consumul de carne în România.

'România importă aproximativ 75% din consumul de carne de porc, acoperind restul prin producția internă. Aceasta a scăzut semnificativ după apariția pestei porcine africane, accentuând astfel dependența de piața externă. Carnea de porc este un aliment de bază în țară, consumul mediu anual fiind de aproximativ 37,5 kg pe persoană, însă cea mai mare parte provine din alte ferme decât cele românești, în principal din Spania, Germania, Ungaria și Polonia. În ciuda preferinței culturale pentru carnea de porc, consumul de carne produsă local este în scădere. Importurile de carne de porc reprezintă o componentă majoră a deficitului comercial agroalimentar al României', atrage atenția specialistul.

Datele AFR relevă faptul că efectivul de suine din România este de peste 3,2 milioane de capete, cu o producție de circa 27.000 tone. Deficitul de carne de porc se estimează că este situat la aproximativ patru milioane de carcase. Pentru redresarea sectorului, sunt necesare investiții în ferme moderne de reproducție, în lanțuri locale de procesare și în biosecuritate, astfel încât, o parte mai mare din valoarea adăugată să rămână în economia națională.

'Ca o concluzie, structura consumului de carne din România reflectă o combinație între tradiție, preț și accesibilitate. Deși există un potențial semnificativ pentru dezvoltarea producției interne de carne de vită, porc și oaie, adaptarea la cerințele pieței și creșterea competitivității fermelor sunt esențiale. Diversificarea produselor, modernizarea fermelor și o comunicare mai eficientă cu publicul pot transforma sectorul cărnii într-un pilon stabil al economiei agroalimentare românești', apreciază Daniel Botănoiu.

În ceea ce privește consumul de carne din Europa, acesta a precizat că și aici tendințele alimentare reflectă o transformare profundă. Consumul mediu de carne este de aproximativ 75,8 kg pe cap de locuitor, pe an, dar structura acestuia se schimbă vizibil. Carnea de porc reprezintă 51% din totalul consumului, carnea de pasăre 28%, carnea de vită 17%, iar alte tipuri de carne (oaie, capră, vânat) doar 4%.

'Diferențele dintre țări sunt determinate nu doar de preț, ci și de tradiții culturale, religie, venituri și preocupări etice. Potrivit datelor Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), Hong Kong, SUA, Australia și Argentina se numără printre țările cu cel mai mare consum de carne pe cap de locuitor, în timp ce India și statele africane rămân la niveluri minime', mai arată Botănoiu.

Legat de canea de vită, inflația a redus puterea de cumpărare, accentuând scăderea consumului. În consecință, se estimează că, până în 2035, consumul de carne de vită în UE va scădea cu aproximativ 6%, la 9,2 kg/cap de locuitor. 'Deși unele state, precum Grecia, au înregistrat creșteri temporare, reducerea efectivelor de animale și limitarea natalității mențin presiunea asupra ofertei', a explicat președintele AFR.

Potrivit sursei citate, carnea de porc rămâne cea mai consumată în Europa, însă și pe acest segment, inflația, presiunile societale și preocupările de mediu încep să modifice tiparele de consum.

În 2024, consumul a scăzut în majoritatea țărilor europene - semnificativ în Olanda și Franța -, dar în 2025 s-a înregistrat o ușoară revenire, stimulată de prețurile ridicate ale cărnii de vită și de o inflație mai scăzută.'Se preconizează că inflația va continua să influențeze alegerile consumatorilor în 2025, favorizând produsele mai ieftine și mărcile private, potrivit proiecțiilor economice. Totuși, pe termen lung, consumul de carne de porc ar putea scădea cu 0,4% anual, ajungând la 30 kg per capita până în 2035', menționează Botănoiu.

În opinia sa, segmentul cărnii de pasăre este singurul cu o tendință clar ascendentă în Europa. Consumul mediu în UE este de 24 kg/cap de locuitor, cu Franța, Germania și Spania drept principali producători. Portugalia conduce în clasamentul consumului individual, cu peste 38 kg/locuitor/an. Această creștere constantă se explică prin: prețul competitiv, oferta variată, și percepția pozitivă privind sănătatea și sustenabilitatea. Astfel, carnea de pasăre devine alternativa preferată în fața cărnii roșii, într-un context de ajustare economică și socială. De altfel, pe piața cărnii se conturează o reconfigurare globală a echilibrelor economice și comerciale, menționează șeful ARF.

'Europa traversează o schimbare structurală în consumul alimentar, în care carnea de pasăre câștigă teren, iar cea de porc și vită se contractă sub presiunea costurilor și a conștiinței ecologice. În ansamblu, aceste tendințe confirmă o tranziție lentă, dar ireversibilă, către modele de producție și consum mai durabile, mai diversificate și mai eficiente', este de părere Daniel Botănoiu, în analiza sa privind consumul de carne în România și Europa. AGERPRES/(AS - redactor: Mariana Nica, editor: Daniel Badea, editor online: Simona Aruştei)