logo logo

Agerpres – Agenția Națională de Presă: Știri de actualitate cu informații de încredere pentru o societate bine informată.

Bucuresti

Piaţa Presei Libere nr. 1, sector 1

Telefon: +4 021.2076.110

office@agerpres.ro

Circa 46% dintre români consideră că războiul declanșat de Rusia reprezintă principala cauză a crizei energetice în Europa (barometru)

Imagine din galeria Agerpres

Aproximativ 46,1% dintre români sunt de acord cu afirmația 'războiul declanșat de Rusia în Ucraina reprezintă principala cauză a crizei energetice din Europa', față de 51,5% în noiembrie 2022, arată ultimul Barometru al Securității Energetice realizat de INSCOP Research.

Potrivit aceluiași studiu, 46,2% își exprimă dezacordul, comparativ cu 45,7% în urmă cu trei ani, iar 7,7% dintre respondenți nu știu sau nu răspund.



'Războiul și criza energetică, aceste teme au fost puternic legate. Întrebarea pe care am adresat-o: 'Vă rog să vă exprimați acordul sau dezacordul cu privire la următoarele afirmații: războiul declanșat de Rusia în Ucraina reprezintă principala cauza a crizei energetice din Europa.' Acordul 46%, dezacordul 46% - pare că avem două grupuri, două triburi egal distribuite din acest punct de vedere, comparativ cu datele din noiembrie 2022. Sunt de acord cu afirmația dată mai ales votanții USR, femeile, persoanele peste 60 de ani. Își exprimă dezacordul, în special votanții AUR, bărbații, persoanele cu educație primară, cei cu vârsta între 30 și 59 de ani', a afirmat marți Remus Ioan Ștefureac, director general INSCOP Research, la prezentarea ediției a cincea a Barometrului Securității Energetice.

El a subliniat că percepția asupra cauzelor crizei energetice s-a diversificat, iar războiul din Ucraina, deși rămâne principala explicație, 'nu mai este dominant, semn că opinia publică românească internalizează și alte cauze structural precum politicile europene sau disfuncționalități ale pieței interne.'

'Gazele din Marea Neagră sunt percepute ca simbol al independenței energetice, dar o parte a populației, chiar dacă minoritară, este sceptică cu privire la destinația resurselor de gaz. Proiectul Neptun Deep generează optimism, românii cred în efectele economice și de securitate, însă percepția pozitivă este mai degrabă strategică (locuri de muncă, venituri, investiții), nu una imediat personală (facturi mai mici). Crește acceptarea solidarității energetice europene, semn al unei maturizări geopolitice: românii sunt tot mai dispuși să sprijine mecanismele comune de criză, cu condiția reciprocității și a unei gestiuni percepute ca echitabile. De asemenea, atitudinile față de sprijinirea Republicii Moldova și Ucrainei în domeniul energiei reflectă o combinație de raționalitate economică și empatie strategică, consolidând imaginea României ca actor regional responsabil, dar cu o societate care cere ca ajutorul să nu afecteze interesele interne', susține Remus Ioan Ștefureac.

În ceea ce privește resursele de gaz din Marea Neagră, 63,2% dintre cei intervievați cred că 'prin exploatarea resurselor de gaz natural din Marea Neagră, România nu va mai fi dependentă de importurile din Rusia', față de 66,9% în mai 2022, iar 28,9% că 'gazul care va fi extras din Marea Neagra va fi vândut în Occident, nu va rămâne în România', față de 26,7% în mai 2022. Ponderea non-răspunsurilor este de 8%, arată datele sondajului.



Conform cercetării, sunt de acord cu afirmația 'prin exploatarea resurselor de gaz natural din Marea Neagră, România nu va mai fi dependentă de importurile din Rusia' mai ales: votanții PNL și PSD, persoanele peste 60 de ani, angajații la stat. Își exprimă acordul cu afirmația 'gazul care va fi extras din Marea Neagră va fi vândut în Occident, nu va rămâne în România' în special votanții AUR, locuitorii din București, cei cu studii superioare, angajații la privat.

Studiul mai arată că 18,2% dintre români cred că exploatarea gazelor din Marea Neagră prin Neptun Deep va aduce beneficii economice României în foarte mare măsură, 33,6% în destul de mare măsură, 15,3% în destul de mică măsură, iar 25,3% în foarte mică măsură sau deloc. Ponderea non-răspunsurilor este de 7,5%, susțin autorii cercetării.



'Cred că exploatarea gazelor din Marea Neagră prin Neptun Deep va aduce beneficii economice României în foarte mare și destul de mare măsură mai ales: votanții PSD, PNL și USR, femeile, persoanele peste 60 de ani, cele cu educație superioară, cei cu un venit mai ridicat, locuitorii din București, angajații la stat. Sunt de părere că exploatarea gazelor offshore va aduce beneficii economice României în mică/foarte mică măsură sau deloc mai ales votanții AUR, persoanele cu vârsta între 30 și 44 de ani, cei cu un venit redus', conform sursei citate.

Întrebați care cred că va fi principalul câștig economic pe care România îl va obține în urma exploatării gazele naturale din Marea Neagră prin proiectul Neptun Deep, 39,5% dintre respondenți aleg crearea de locuri de muncă, 27,3% creșterea veniturilor la bugetul de stat (taxe, impozite), 13,2% stimularea investițiilor, iar 7,6% dezvoltarea rețelelor de transport al gazelor. Circa 1,1% menționează alt beneficiu, pe când 5% dintre respondenți cred că nu va aduce niciun beneficiu. Aproximativ 5,5% nu știu/nu pot aprecia, iar 0,8% nu răspund.



'Sunt de părere că principalul câștig va fi crearea de locuri de muncă mai ales: votanții PSD și PNL, femeile, persoanele cu educație primară, locuitorii din rural, cei cu un venit mai redus. Cred că principalul câștig economic va fi creșterea veniturilor la bugetul de stat (taxe, impozite) în special: votanții USR, persoanele sub 30 de ani, locuitorii din București. Votanții PSD, locuitorii din urban, persoanele cu educație superioară cred într-o proporție mai mare decât restul populației că principalul câștig economic va fi stimularea investițiilor. În special votanții USR cred că dezvoltarea rețelelor de transport al gazelor va fi principalul câștig economic', mai arată sondajul.

În condițiile în care UE vrea să implementeze un mecanism de întrajutorare cu gaze naturale între statele membre în cazul unei urgențe/crize, 78,6% dintre români spun că ar fi de acord ca România să importe gaze naturale dacă va avea nevoie, față de 59,6% în noiembrie 2022. Circa 18,6% se opun unei astfel de idei, față de 38,7% în noiembrie 2022, iar 2,9% nu știu sau nu răspund.

Aproximativ 77,7% dintre respondenți sunt de acord cu acest mecanism și în cazul în care România ar trebui să ajute cu gaze naturale alte țări membre în situații de urgență, pe când 20,5% nu sunt de acord, iar 1,8% nu știu sau nu răspund.



Pe de altă parte, 60,3% dintre români sunt de acord ca, începând cu 2027, Republicii Moldova să îi fie furnizate, contra cost, o parte din gazele extrase din Marea Neagră, în timp ce 35,4% sunt împotriva, iar 4,3% nu știu sau nu răspund.

Sondajul mai arată că 53,4% dintre cei chestionați sunt de acord ca România să ajute Ucraina cu energie în caz de criză/urgență, în contextul atacurilor din partea Rusiei, când Ucraina are frecvent probleme cu alimentarea cu energie (gaze și electricitate), 43,1% sunt împotrivă, iar 3,5% nu știu sau nu răspund.



Întrebați care este principala cauză pentru majorarea prețurilor la energie electrică, 42,8% dintre români indică deciziile greșite luate de autoritățile din România, 27,3% dorința companiilor din România de a obține profituri mai mari, 11,1% inflația generală, 6,7% evoluția prețurilor de pe plan internațional, 6,1% nivelul taxelor/redevențele, iar 0,8% condițiile meteo, respectiv vânt mai slab, precipitații mai puține. Ponderea non-răspunsurilor este de 5,2%, mai arată cercetarea.


Barometrul de securitate energetică, ajuns la a cincea ediție, este un instrument ce își propune să măsoare percepții, atitudini și viziuni legate de politica energetică, analizate în tabloul mai amplu al relațiilor internaționale și al presiunilor economico-sociale interne.

Sondajul a fost realizat în perioada 29 septembrie - 7 octombrie 2025, la comanda Strategic Thinking Group, iar rezultatele au fost prezentate de Remus Ștefureac, directorul general INSCOP Research.

Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu aleator fiind de 1.100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de plus/minus 2,95%, la un grad de încredere de 95%, precizează sursa citată. AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Adrian Dădârlat)

Afisari: 562

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.


Alte știri din categorie

Economic Intern 18-11-2026 20:23

Antal (Senat): Devenim cel mai mare producător de gaz la nivel european;trebuie să găsim calea de a genera valoare adăugată

România are șansa unică de a deveni, prin Neptun Deep, un actor indispensabil în regiune, însemnând și furnizor de securitate energetică pentru aceasta, dar trebuie să identifice calea prin care să genereze o valoare adăugată pentru acest gaz natural ce va fi extras din Marea Neagră, a declarat, miercuri, președintele Comisiei pentru energie, infrastr

Economic Intern 18-11-2026 19:35

OIV prognozează o redresare semnificativă a producției de vin a României în 2026

Producția mondială de vin a rămas aproape de minimumul istoric în 2026, însă unele țări din Europa au înregistrat o revenire semnificativă pe acest segment, în special Spania, Portugalia și România, a anunțat miercuri Organizația Internațională a Viei și Vinului (OIV). Potrivit estimărilor preliminare ale Organiza

Economic Intern 18-11-2026 18:52

Cele mai multe drepturi la alocația pentru copii acordate în România au fost înregistrate în relația cu Germania, în 2025

Cele mai multe drepturi la alocația de stat pentru copii acordate în România au fost înregistrate în relația cu Germania, Marea Britanie și Spania, în anul 2025, iar o analiză comparativă a perioadei 2020-2025 evidențiază o reconfigurare a clasamentului statelor în funcție de numărul de deschideri de drepturi la alocația pentru copii &icir

Economic Intern 18-11-2026 17:30

Cristina Chiriac: Următorul pas este să transformăm recunoașterea antreprenoriatului feminin în oportunitate economică

România recunoaște prin lege contribuția femeilor antreprenor la dezvoltarea economiei, însă următorul pas trebuie să fie transformarea acestei recunoașteri în oportunități economice, prin facilitarea accesului la finanțare și încurajarea investițiilor, susține președintele fondator al Confederației Naționale pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF), Cri

Economic Intern 18-11-2026 17:23

DNSC: Tentative de fraudă în care este folosită identitatea operatorilor de telefonie mobilă și a instituției

Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) avertizează asupra unui nou scenariu de fraudă desfășurat prin apeluri telefonice succesive, în cadrul căruia atacatorii se prezintă inițial drept reprezentanți ai unor operatori de telefonie mobilă, iar ulterior pretind că sunt angajați ai DNSC. 'Victima este contactată de o per

Economic Intern 18-11-2026 16:42

Nazare: Necesarul de finanțare al României ar urma să scadă cu 31 de miliarde de lei în 2027, la 248 de miliarde de lei

Necesarul brut de finanțare al României este estimat să scadă cu aproximativ 31 de miliarde de lei în 2027, la 248 de miliarde de lei, de la 279 de miliarde de lei în acest an, ca urmare a reducerii deficitului bugetar și a diminuării sumelor aferente împrumuturilor ajunse la scadență, a anunțat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, miercuri

Economic Intern 18-11-2026 16:12

ARF a recepționat ultimele două trenuri Coradia Stream din lotul celor 13 atribuite InterRegional Călători

O echipă de proiect a Autorității pentru Reformă Feroviară (ARF) și reprezentanți ai EGIS și ALSTOM au efectuat recepția pentru punerea în serviciul comercial cu călători a ramelor electrice RE-IR de tip Coradia Stream - TS25 și TS26, la Depoul Alstom, situat în incinta Atelierelor CFR Grivița, informează, miercuri, Autoritatea. Tr

Economic Intern 18-11-2026 16:10

AMEPIP: Comisia Europeană verifică documentele pentru un eșantion de întreprinderi publice, în vederea evaluării Țintei 442 din PNRR

Comisia Europeană verifică documentele pentru un eșantion de întreprinderi publice, în cadrul evaluării îndeplinirii Țintei 442 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care vizează reducerea mandatelor interimare și creșterea ponderii administratorilor cu mandate permanente, potrivit precizărilor transmise miercuri de Agenția pentru M

Economic Intern 18-11-2026 15:19

PADROM: 35 de dosare de daună deschise în urma cutremurului de miercuri; proprietarii sunt îndemnați să notifice pagubele

Un număr de 35 de dosare de daună au fost deschise în prima parte a zilei de miercuri, în urma cutremurului produs în cursul dimineții, iar proprietarii de locuințe asigurate care au suferit pagube sunt îndemnați să le notifice cât mai curând, a anunțat Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale (PADROM).

Economic Intern 18-11-2026 15:15

MEDAT: 24 de coexpozanți promovează România la târgul de turism IBTM World Barcelona

România participă, în perioada 17-19 noiembrie, la IBTM World Barcelona, ultimul târg de profil din străinătate inclus în calendarul de promovare pentru acest an, anunță Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT), într-un comunicat. Standul național reunește 24 de coexpozanți, ca

Economic Intern 18-11-2026 15:13

Niculescu-Mizil (ICI București): Tehnologia blockchain permite tokenizarea știrilor și gestionarea drepturilor de autor

Tehnologia blockchain oferă noi posibilități de valorificare a conținutului digital, inclusiv prin tokenizarea știrilor și gestionarea drepturilor de autor, a declarat miercuri Paul Niculescu-Mizil Gheorghe, șeful Departamentului de Transfer Tehnologic al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică (ICI București), la conferința 'Cyber Secu

Economic Intern 18-11-2026 14:14

PEFA: Campania 'She For Romania - Educație, Leadership, Vocație' continuă în liceele civile

Campania 'She For Romania - Educație, Leadership, Vocație', inițiată de Ministerul Apărării Naționale (MApN), în parteneriat cu Patronatul European al Femeilor de Afaceri (PEFA) și cu CEC Bank, își extinde activitățile în liceele civile din București, aducând în prim-plan educația pentru viață, dezvoltarea personală, leadershipul

Economic Intern 18-11-2026 14:11

ANOFM: 31.312 de locuri de muncă disponibile la nivel național și 184 în Spațiul Economic European

Un număr de 31.312 de locuri de muncă sunt disponibile la nivel național, în timp ce angajatorii din Spațiul Economic European (SEE) oferă, prin intermediul rețelei EURES România, 184 de posturi vacante, potrivit datelor centralizate de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM). Cele mai multe locuri de muncă sunt disponibil

Economic Intern 18-11-2026 13:24

Calea Victoriei înregistrează cea mai mare creștere a chiriilor din Europa (raport)

Chiriile pe Calea Victoriei, principala arteră de retail din București, au înregistrat în ultimul an un avans de 29%, reprezentând cea mai mare creștere din Europa și a doua cea mai rapidă evoluție dintre cele 50 de piețe incluse în clasamentul global din cadrul ediției 2026 a raportului ''Main Streets Across the World'', reali

Economic Intern 18-11-2026 13:21

Badea (BNR): Un atac cibernetic poate amplifica retragerile de depozite și genera deficite importante de lichiditate în sectorul bancar

Un atac cibernetic poate amplifica semnificativ retragerile de depozite și poate genera deficite importante de lichiditate în sectorul bancar, dacă băncile și autoritățile nu iau măsuri suplimentare, a declarat miercuri prim-viceguvernatorul Băncii Naționale a României, Leonardo Badea. ''Într-un context în care