Pîslaru: Nu ai cum, cu o țară care e șantier în derulare și cu 15-17 miliarde de euro, să ai o recesiune
Românie nu ar avea cum să intre în recesiune în condițiile în care este ''un șantier în derulare'', iar din PNRR urmează să intre 15-17 miliarde de euro, a declarat, miercuri, la o conferință de specialitate, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru.
''Am spus așa: 2025 îl ducem la capăt acum. Am afirmat că, până la urmă, ca să duc proiectele de investiții la volumele de care discutăm, în condițiile în care am încă 8 miliarde de euro pe împrumuturi, nu am cum să-mi țin deficitul bugetar la 7,6%, cât era estimarea inițială, unde erau și cheltuieli care nu fuseseră clar declarate. În fine, colegul meu, Alexandru Nazare (ministrul Finanțelor, n.r.) s-a confruntat cu mulți scheleți din dulap. Dar una peste alta a reușit să închidă 8,4%, care ne permite să finanțăm fondurile europene. Adică, atenție, e vorba de eficiență, nu te mai duci și te mai arunci în toate părțile, te concentrezi cum finanțezi fondurile europene ca să putem lua banii. 2026 este o ajustare mare, știți că intră măsurile acelea, cele mai importante, și în același timp ai compensarea aceasta majoră cu fondurile europene. Eu am făcut niște calcule. Numai din absorbția de fonduri europene ar trebui să existe o mică echilibrare 0,2%, 0,3% care ar trebuit să vină numai de aici, dar în fine, nu vreau să intru în aspecte legate de modelare, pentru că cu siguranță există expertiză mai bună în sală, dar ce vreau să spun este că doar dacă ne ținem de planul ăsta, România nu va intra într-o criză economică. Vă spun foarte clar lucrul ăsta. Nu ai cum, cu o țară care e șantier în derulare și cu 15-17 miliarde de euro care chiar intră, deci nu e banc, să ai o recesiune. Asta este asumpția de la care plec și o putem discuta în detaliu'', a spus Dragoș Pîslaru, la cea de-a șasea ediție a evenimentului Banking Forum, eveniment organizat de Financial Intelligence.
El a afirmat că România a plecat de la ''un fel de investment led growth, în care dăm drumul la toate investițiile în același timp'', lucru care n-ar fi fost neapărat rău dacă nu s-ar fi suprapus cu o perioadă electorală, dar care a făcut ca să apară și măsuri de natură populistă care au crescut cheltuielile recurente la buget și au limitat spațiul de investiții.
''Practic, pe de-o parte, mergeai pe o abordare cu care să împingi România înainte, dând drumul la contracte de finanțare, ca să ne înțelegem, deci angajamente ale guvernului față de unități administrativ-teritoriale, față de diverși stakeholderi, și în același timp restrângând spațiul de investiții. Această politică contradictorie a dus la o supracontractare masivă a statului pe resurse pe care nu le avea. Vă dau un exemplu, PNRR, 28,5 miliarde, contracte semnate pe care le-am găsit la venire, 47,4 miliarde. Ați zice ok, dar poate e un caz izolat. Nu este un caz izolat. Pe toate programele a existat supracontractare, pe ideea unei rezerve, care de fapt, în sine, rezerva până la un anumit punct are sens, de la un anumit punct încolo înseamnă că ne asumăm că de fapt sunt complet ineficienți, că nu terminăm proiectele la timp, ca idee generală și că mai vedem noi mai departe. De altfel, ca să destind puțin atmosfera, dacă ar fi să caracterizez primele 100 de zile de mandat, aș zice că a fost ceva de genul între merge și așa și Doamne ajută. Cu partea de Doamne ajută încă n-am terminat și am senzația că și eu am nevoie un pic de intervenție divină, dar încerc să limitez cât mai mult această componentă'', a declarat Dragoș Pîslaru.
El a menționat că de la situația de supracontractare la cea de recupera o întârziere de 5 ani și la o implementare în 11 luni a fost nevoie de a clarifica ce sume mai putea să folosească România până pe 31 august, în mod realist, precum și o ordonanță de urgență prin care au fost restrânse proiectele la sumele existente.
''Aici intervine prima mare diferență sistemică pe care cred că o facem acum, și anume că Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și Ministerul Finanțelor au început din nou să colaboreze. Asta este un lucru foarte important, pentru că nu poți să ai două surse de finanțare care să nu vorbească între ele. Nu poți, într-o parte, să deschizi contracte de finanțare și, în altă parte, să închizi robinetul. Nu există așa ceva. Asta creează doar blocaje în lanț. Sunt contractori care, de exemplu, aveau această frică de a emite facturi, pentru că nu știau sigur dacă, în afară de faptul de plătesc TVA, mai primesc și banii pentru el. Iar rectificarea bugetarea a fost puțin întârziată, tocmai pentru că de data asta chiar a fost făcută pe bune, așteptând să vedem despre ce proiecte discutăm. Fie că discutăm de PNRR, fie că discutam de previziunea pe Coeziune și a putea să prioritizezi, atunci când ai bani foarte puțini, cofinanțarea pe fonduri europene. Aici intră prima teză importantă pe care vreau să o susțin. România este într-o tensiune fiscal-bugetară majoră, am explicat un pic rațiunile și cu siguranță sunteți cunoscători ai acestei probleme, dar stă pe, atenție, o sumă de circa 15 la 17 miliarde de euro pe care ar trebui și matematic, dacă ne ținem de plan, să îi absorbim până la sfârșitul anului viitor'', a explicat Dragoș Pîslaru.
Potrivit acestuia, România n-a absorbit vreodată mai mult de 8,6 miliarde de euro într-un an, precum în 2023, sau 8,3 miliarde de euro în 2016. AGERPRES/(AS - redactor: George Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Andreea Lãzãroiu)
Citește și:
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Buzoianu: Romsilva mimează că apără pădurile în instanțe, dar face pe dos în cazul drumului din Pădurea Băneasa
Regia Națională a Pădurilor - Romsilva mimează că apără pădurile în instanțe, dar Direcția Silvică Ilfov modifică amenajamentul silvic al drumului din Pădurea Băneasa spre Greenfield, cu nerespectarea legii, afirmă ministra Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu, într-o postare publicată, miercuri, pe pagina sa de socializare.
FBAR: În România, peste 3,45 milioane de tone de alimente ajung la gunoi în fiecare an
Peste 3,45 milioane de tone de alimente ajung la gunoi anual, în condițiile în care peste 27% din populația României se află sub riscul de sărăcie sau excluziune socială, arată datele publicate, miercuri, de Federația Băncilor pentru Alimente din România (FBAR). 'Luna septembrie este recunoscută la nivel global ca f
AEI: Dacia nu va închide uzina de la Mioveni, dar România ar pierde din producția unor modele, inclusiv Duster
Dacia nu este pe punctul de a închide uzina de la Mioveni, dar România poate pierde treptat volume de producție, versiuni ale unor modele și, mai ales, alocarea viitoarei generații Duster, consideră președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, într-o analiză dată miercuri publicității. AEI a realizat
Deficitul comercial a scăzut cu 1,1%, la 19,28 miliarde de euro, în primele șapte luni
Deficitul balanței comerciale (FOB/CIF) în primele șapte luni ale anului în curs a fost de 19,276 miliarde euro, mai mic cu 214,7 milioane euro (-1,1%) decât cel înregistrat în perioada 1 ianuarie - 31 iulie 2025, potrivit datelor Institutului Național de Statistică, publicate miercuri. În luna iulie 2026, e
(P) Zgomotul din birou, o problemă de business, nu doar de confort
Zgomotul de fond într-o clădire de birouri goală poate ajunge până la 40 dB, iar în birourile open space ocupate nivelul crește semnificativ odată cu numărul d
Site-ul DNSC a înregistrat temporar dificultăți de accesare; posibil atac DDoS
Site-ul DNSC a înregistrat temporar dificultăți de accesare, pe fondul unui volum neobișnuit de mare de solicitări provenite simultan din surse multiple, iar analiza datelor tehnice disponibile indică posibilitatea unui atac de tip DDoS, informează Directoratul Național de Securitate Cibernetică printr-un comunicat. 'Site-ul http://www.dnsc.ro a &ici
Bușoi: Urmărim ce se întâmplă pe piața carburanților, ca să ne asigurăm că nu vorbim despre situații în care se speculează
Prețurile se mențin ridicate, atât în ceea ce privește barilul de petrol, cât și în privința indicelui Platts pentru produsele finale, dar urmărim, alături de ANAF, Consiliul Concurenței și ANPC, tot ceea ce se întâmplă în piață, ca să ne asigurăm că vorbim de comportamente corecte și nu de situații în care se speculează, a dec
Creșterile de tarife la energie vor fi, cel mai probabil, moderate, de până la 10%, în perioada următoare (secretar de stat)
Creșterea tarifelor la energie, pentru perioada următoare, va fi una moderată, de până la 10%, a declarat, marți, la finalul ședinței Comandamentului Energetic de la sediul Transelectrica, secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi. 'Sigur că ne uităm la creșterile de tarife, pentru că toate cele legate de facturi depind de consu
Tanczos Barna: Zootehnia are un rol strategic și are nevoie de finanțare adecvată și transpunerea abordării strategice în legislație
Zootehnia are un rol strategic, iar atingerea obiectivelor din strategia și planul de acțiune lansate de Comisia Europeană necesită o finanțare coerentă și complementară, a afirmat, marți, Tanczos Barna, viceprim-ministru, ministru interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Tanczos Barna a participat, în perioada 6-8 septembrie, la reuniunea inform
Bușoi: Nivelul apei în zona Cernavodă ar putea fi insuficient pentru repornirea centralei nucleare, în septembrie
Debitul Dunării la intrarea în țară va fi scăzut toată luna septembrie, iar nivelul apei în zona Cernavodă va fi insuficient pentru răcirea reactoarelor centralei nucleare, a declarat, marți, la finalul ședinței Comandamentului Energetic de la sediul Transelectrica, secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi. 'Abia în
Erbașu: Trebuie să facem investiții programate de noi, nu impuse de cei de la Bruxelles
România trebuie să facă investiții din propriile sale resurse, nu impuse de Uniunea Europeană, care a făcut investiții de bază, necesare, a declarat, marți, Cristian Erbașu, președintele Confederației Antreprenorilor și Investitorilor din România (CAIR). 'Am vorbit 30 de ani numai despre fonduri europene. Trebuie să înțelegem că este nece
Platforma Visit Harghita, 1,3 milioane de accesări de la începutul anului; numărul turiștilor din județ, în scădere
Platforma Visit Harghita a înregistrat o creștere semnificativă a interesului din partea turiștilor în 2026, de la începutul anului și până în prezent site-ul având aproape 750.000 de vizitatori unici și aproximativ 1,3 milioane de accesări. Directorul executiv al Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Harghita (Visit Harg
BNS solicită crearea unei Comisii parlamentare de anchetare a situației din sectoarele de energie electrică și gaze
Blocul Național Sindical (BNS) avertizează asupra situației din sectorul energetic național și la impactul tot mai mare al prețurilor la energie și gaze asupra populației și economiei și, în acest sens, solicită Parlamentului să constituie de urgență o comisie de anchetă. Potrivit unui comunicat al BNS, remis marți AGERPRES, în urmă cu trei săptăm&
Scădere de 37% a înmatriculărilor de autoturisme noi în România, în august (APIA)
Înmatriculările de autoturisme noi au înregistrat o scădere de 37% în România, la nivelul lunii august, comparativ cu aceeași perioadă din 2025, în timp ce mașinile 'verzi' au raportat un recul de 31%, conform unei analize realizate de Asociația Producătorilor și Importatorilor de Automobile (APIA), pe baza datelor publicate de Direcția
DNSC și Expertware au dezvoltat o platformă integrată de securitate cibernetică în cadrul proiectului SIEMBIOT
O platformă integrată de securitate cibernetică, ce reunește capabilități de monitorizare și analiză a evenimentelor de securitate, detecție, Cyber Threat Intelligence, management al vulnerabilităților și răspuns la incidente cibernetice a fost dezvoltată în cadrul proiectului european de cercetare și inovare, SIEMBIOT, în valoare de 3,36 milioane de euro.