Drona rusă de la Galați a spulberat iluzia că Moldova este protejată

Drona rusă care a lovit Galațiul în noaptea de 28/29 mai 2026 nu a afectat doar un bloc. A lovit iluzia că regiunea Moldova este protejată și că statul român este pregătit pentru amenințările războiului modern.

Galațiul nu este doar un oraș afectat de un incident militar. Este unul dintre simbolurile unei regiuni aflate în prima linie geografică a conflictului. Pentru cetățenii români din Moldova, atacul demonstrează că războiul nu mai este o realitate îndepărtată.

În proximitatea României se desfășoară de patru ani un război de o intensitate deosebită. Rusia vrea supunerea Ucrainei, remodelarea geopolitică a Europei de Est și scoaterea țărilor din regiune, inclusiv a României, de pe traiectoria lor euroatlantică.

În ultimii patru ani, potrivit datelor oficiale, 47 de drone rusești au încălcat teritoriul României. Ultima încălcare a fost în noaptea de 28/29 mai, când a fost distrus un apartament și au fost rănite două persoane la Galați. Apărarea antidronă a României nu a făcut față atacului.

Reacția autorităților române a fost lentă, marcată de bâlbâieli și ezitări. În cele din urmă, după convocarea CSAT, președintele statului a indicat agresorul, Rusia. S-au anunțat măsuri care deocamdată rămân simple declarații.

Poziționarea întârziată a leadershipului politic românesc a lăsat loc liber propagandei antidemocratice, extremiste și proruse, amplificând efectele urmărite de Rusia în plan informațional. Pentru prima dată, un atac cu dronă, în cadrul războiului declanșat de Rusia, a produs victime și distrugeri într-un oraș românesc. Acest fapt schimbă fundamental percepția de securitate a cetățenilor, în primul rând a celor din regiunea Moldova.

Nu știm dacă statul român și armata sa vor depăși lipsa de decizie care explică întârzierile enorme în pregătirea de război. Întrebarea este: când va fi, de fapt, pregătită România să-și apere teritoriul?

De-a lungul anilor, statul român s-a amăgit singur, i-a mințit pe cetățeni că totul e în regulă. Cu fiecare pătrundere a unei drone rusești în spațiul său a inventat o nouă minciună, a trecut la un alt nivel de falsificare a realității, s-a îngropat în rapoarte, asigurări și strategii, substituind acțiunea prin producția continuă de documente. Ideea din spatele acestei atitudini era că urgia se va sfârși fără să se vadă butaforia statală pe care actorii au ajuns să o confunde cu însăși realitatea.

Reacțiile pe care le-am văzut după incidentul de la Galați sugerează mai degrabă o încercare de revenire la vechile reflexe instituționale decât o asumare a necesității de schimbare. Instituțiile lasă impresia unei rețele opace de oameni în poziții de decizie în politică, servicii secrete și armată, care nu poate fi scuturată ca să facă ceva hotărât și clar.

Vedem oameni politici incapabili să se reconecteze cu oamenii în mod real, în tragedii reale. Liderii politici practică sportul aruncatului pisicii în curtea celorlalți, în ideea că-și vor mai păcăli electoratele. Fără empatie, credibilitate și fără dedicare pentru binele public nu poți mobiliza o națiune.

Vedem cum partidele românești se joacă cu programul SAFE, cu achizițiile de armament, cu revitalizarea industriei de apărare și cu realizarea unor porțiuni mari din autostrăzile Moldovei, A7 și A8, pe care altfel s-au dovedit incapabile să le finalizeze până acum.

Cele întâmplate la Galați ridică întrebări legitime privind capacitatea de adaptare a planificării militare românești la realitățile războiului cu drone și ale conflictelor moderne. Conceptele tradiționale de apărare, centrate pe protejarea axei București-Focșani, trebuie completate cu o strategie dedicată securității regiunii Moldova, aflată în proximitatea directă a conflictului.

Regiunea Moldova suportă de ani de zile costurile proximității războiului fără a beneficia de o prioritate similară în investițiile de securitate și infrastructură.

Din păcate, decidenții militari români nu pot ieși din paradigma Porții Focșanilor. Evenimentul de la Galați arată că planificarea apărării trebuie adaptată rapid la lecțiile războiului din Ucraina. Regiunea Moldova nu mai poate fi tratată exclusiv prin concepte strategice formulate pentru alte tipuri de conflicte și alte epoci.

Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei a atras în repetate rânduri atenția, în ultimii ani, asupra necesității reanalizării paradigmei defensive centrate aproape exclusiv pe Poarta Focșanilor și asupra nevoii de a integra în planificarea strategică noile realități de securitate ale frontierei estice, de la Prut până la Dunărea de Jos.

Principala sursă de lecții privind războiul cu Rusia este Ucraina. Din păcate, aceasta continuă să fie privită cu circumspecție, ceea ce blochează colaborarea româno-ucraineană în domeniul apărării cu drone. Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei, a spus că este dispus să pună la dispoziție României tehnologia dezvoltată în apărarea antiaeriană. Însă în pofida acordurilor cu Ucraina, interesul autorităților române pentru valorificarea acestei oportunități a rămas limitat până acum.

Oricât ar suna de ciudat, acest război a arătat că inclusiv marile armate occidentale sunt obligate să se adapteze rapid la noile realități create de drone, războiul electronic și inteligența artificială. Războiul din Ucraina a demonstrat că toate acestea schimbă profund modul în care sunt concepute apărarea și descurajarea militară.

Timp de peste patru ani, Ministerul Apărării Naționale a răspuns preocupărilor societății privind securitatea estului României prin formule birocratice și asigurări generale, insuficiente în raport cu gravitatea evoluțiilor din regiune. Când Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei a ridicat în mod public neglijarea regiunii din punct de vedere militar, răspunsurile primite de la conducerea Armatei au confirmat dificultatea instituției de a răspunde adecvat preocupărilor privind securitatea Moldovei în contextul noului război.

Credibilitatea autorităților e subminată până la nivelul în care singura reacție e aceea de salvare individuală. Ceea ce e distrugător pentru coeziunea comunității de cetățeni, cum ne dorim ca România să fie.

Decenii la rând pe holurile politicii, serviciilor secrete și structurilor militare s-a vorbit în șoaptă despre imposibilitatea de a dezvolta Moldova, de a construi autostrăzi, de a moderniza căi ferate, de a atrage investiții industriale serioase.

Mult timp, în cercurile de putere de la București, Moldova a fost privită mai degrabă prin prisma rolului său strategic de zonă-tampon decât ca o regiune care trebuie dezvoltată și protejată la același nivel cu restul țării.

În timp ce amenințările cresc la granița estică a României, proiectele strategice care ar trebui să consolideze reziliența regiunii - de la infrastructura de transport până la capabilitățile de apărare - avansează mult prea lent.

Galațiul a demonstrat că Moldova nu mai poate fi tratată ca periferie strategică a României.

Securitatea Moldovei este securitatea României.

Pentru a arăta că există voința de a apăra regiunea Moldova, viața și bunurile cetățenilor români care locuiesc aici, cerem decidenților politici și militari:

- reevaluarea planurilor de apărare pentru regiunea Moldova;

- dezvoltarea unui scut antidronă pentru estul României;

- cooperare operațională și tehnologică cu Ucraina în domeniul dronelor și apărării aeriene;

- accelerarea construirii autostrăzilor A7 și A8 ca infrastructură strategică;

- informarea publică transparentă și rapidă, precum și pregătirea populației pentru situații de criză.

Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei

Iași, 30 mai 2026

Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei (www.miscareamoldova.ro) este o organizație non-guvernamentală regională, cu filiale în județele Bacău, Botoșani, Galați, Iași, Neamț, Suceava, Vaslui și Vrancea, care militează pentru introducerea problemelor Moldovei pe agenda națională, pentru deblocarea investițiilor majore în infrastructură, pentru echitate în alocarea resurselor din bugetul central, pentru eficientizare administrativă și fiscală prin descentralizare și regionalizare.