Patronatele au avizat favorabil proiectul de Ordonanță de Urgență privind personalul plătit din fonduri publice, sindicatele au votat nefavorabil, iar reprezentanții societății civile au votat favorabil cu observații, a declarat, luni, pentru AGERPRES, președintele Consiliului Economic și Social (CES), Stelică Fudulea.

'A fost ședința CES în care s-a discutat acest punct de vedere, privind proiectul de Ordonanță de urgență a Guvernului pentru stabilirea unor măsuri privind personalul plătit din fonduri public. Documentul a fost avizat prin vot cu puncte de vedere. Așa se numește. În speță, reprezentanții părții patronale au votat pentru avizarea favorabilă, reprezentanții părții sindicale au votat cu avizare nefavorabilă și reprezentanții societății civile au votat favorabil, cu observații. Documentele cu 'nefavorabil' și la 'favorabil cu observații' sunt în avizul nostru care sunt deja, cred, că pe site-ul CES', a spus Fudulea.

Acesta a adăugat că pașii următori înseamnă ședința de Guvern în care se va stabili ce face mai departe.

'Legea spune așa: faptul că n-am reușit 3/4 dintre membrii plenului să cădem de comun acord pe un tip de aviz, atunci s-a trecut la votul pe părți și fiecare parte a avut punctul său de vedere', a menționat președintele CES.

Conform documentului privind punctele de vedere referitoare la proiectul de OUG, publicat pe site-ul CES, reprezentanții părții sindicale au motivat avizul dat prin faptul că stabilirea cuantumului sporului pentru condiții periculoase sau vătămătoare până la 300 lei, pentru toate categoriile de personal plătit din fonduri publice, inclusiv pe cei din familia ocupațională apărare, ordine publică și siguranță națională, într-un context geopolitic total nefavorabil, afectează negativ lucrătorii din întreaga administrație.

'Se produce o scădere netă a veniturilor lunare pentru zeci de mii de salariați, în special acolo unde nivelul anterior al sporurilor era procentual (10-15-25% din salariul de bază), în practică, pierderile salariale putând ajunge până la 1.200 lei/lună; atragem atenția că, potrivit art. 115 alin. (4)-(6) din Constituția României, Guvernul poate emite ordonanțe de urgență numai în situații extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, iar aceste ordonanțe nu pot afecta drepturile, libertățile și îndatoririle prevăzute de Constituție, iar dreptul la muncă și la o salarizare echitabilă este garantat de art. 41 alin.(2) din Constituția României', își motivează sindicaliștii punctul de vedere.

De asemenea, susțin aceștia, modificarea regimului de salarizare a personalului contractual sau a funcționarilor publici printr-o ordonanță de urgență care afectează în mod negativ veniturile salariale, reprezintă o ingerință asupra drepturilor constituționale, fără o justificare temeinică privind urgența și fără respectarea principiului echității.

'Considerăm că, reducerea sporului pentru lucrul condiții periculoase și vătămătoare afectează în mod direct: nivelul de trai al personalului plătit din fonduri publice; motivația personalului; calitatea serviciilor sociale furnizate beneficiarilor, cu consecințe asupra siguranței', mai menționează sindicaliștii.

În ceea ce privește introducerea în proiectul de act normativ, la art. II, a unui prag de '1-3 zile' de concediu de odihnă suplimentar pentru lucrătorii care lucrează în condiții grele, vătămătoare sau periculoase, reprezintă o diminuare a unui drept minim garantat prin lege, cu caracter imperativ, stabilit potrivit Legii nr. 31/1991, ceea ce limitează drepturile angajaților la refacere fizică și psihică și, în plus, acest articol din proiect încalcă art. 147 alin. (1) din Codul muncii, care prevede expres că salariații care lucrează în condiții grele, vătămătoare sau periculoase beneficiază de un concediu de odihnă suplimentar de 'cel puțin 3 zile lucrătoare', susțin ei.

'Codul muncii, adoptat ca lege organică în temeiul art. 73 alin. (3) lit. p) din Constituție, reglementează raporturile de muncă, inclusiv concediile suplimentare ca măsură de protecție pentru salariații aflați în condiții grele sau periculoase sau vătămătoare. Reducerea pragului minim stabilit de Codul muncii ar diminua direct un drept fundamental al salariatului, consacrat pentru protecția sănătății sale; trebuie subliniat faptul că durata concediului suplimentar se acordă diferențiat, în funcție de gradul de nocivitate rezultat din măsurătorile efectuate periodic de către serviciile de protecția muncii și medicina muncii din cadrul fiecărei unități, conform prevederilor legale privind securitatea și sănătatea în muncă. Astfel, personalul care desfășoară activitatea în astfel de condiții va beneficia, în plus, de zile de concediu de odihnă suplimentar, acordate anual, proporțional cu gradul de expunere, în conformitate cu evaluările de risc și măsurătorile efectuate la nivelul fiecărei unități. Această măsură are caracter compensatoriu și urmărește menținerea echilibrului între exigențele funcției publice și drepturile salariaților la protecție și refacere fizică și psihică', se explică în document.

Totodată, se mai arată că art. 147 din Legea 53/2003 privind Codul Muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, prevede următoarele: '(1) Salariații care lucrează în condiții grele, periculoase sau vătămătoare, nevăzătorii, alte persoane cu handicap și tinerii în vârstă de până la 18 ani beneficiază de un concediu de odihnă suplimentar de cel puțin 3 zile lucrătoare. (2) Numărul de zile lucrătoare aferent concediului de odihnă suplimentar pentru categoriile de salariați prevăzute se stabilește prin contractul colectiv de muncă aplicabil și va fi de cel puțin 3 zile lucrătoare'.

'Având în vedere această reglementare, reiese că măsura propusă la art. II nu poate fi adoptată, întrucât încalcă ierarhia actelor normative, respectiv un act normativ adoptat de Guvern nu poate modifica o normă superioară, respectiv o lege organică ca Legea nr. 53/2003 privind Codul Muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare; o ordonanță de urgență nu poate restrânge drepturi fundamentale decât cu respectarea condițiilor stricte din Constituție. (...). În acest context, adoptarea unei ordonanțe de urgență care ar reduce durata concediului suplimentar sub pragul minim de 3 zile ar introduce o prevedere mai defavorabilă pentru salariat, contrar reglementărilor în vigoare din Codul muncii', precizează sindicaliștii.

În plus, Curtea Constituțională a României a stabilit în decizii repetate (...) că orice restrângere a unui drept fundamental trebuie să fie proporțională, necesară într-o societate democratică și justificată obiectiv - condiții greu de îndeplinit pentru reducerea unui concediu destinat sănătății și refacerii capacității de muncă. În concluzie, modificarea implicită a art. 147 din Codul muncii prin ordonanță de urgență, în sensul reducerii concediului suplimentar sub minimul de 3 zile, este neconstituțională, ilegală și contrară principiilor fundamentale ale dreptului muncii, afectând un drept de protecție a sănătății consacrat prin lege organică, transmit sindicaliștii.

Aceștia mai semnalează că proiectul de act normativ nu poate înlătura sau limita drepturi fundamentale consacrate prin lege (Codul muncii), în absența unei situații extraordinare dovedite, ceea ce contravine art. 115 alin. (6) din Constituția României, iar modificarea se aplică în bloc, tuturor categoriilor de personal reglementate de Anexele I-VIII ale Legii-cadru nr. 153/2017, fără a ține cont de nivelul real de risc și expunere, natura activității (spital vs. birou), vechimea sau gradul de periculozitate, avizele de medicina muncii și buletinele de expertizare.

'Se produce astfel o uniformizare forțată, incompatibilă cu principiile echității și proporționalității în salarizare prevăzute în art. 6 din Legea-cadru nr. 153/2017 și cu jurisprudența Curții Constituționale privind tratamentul diferențiat bazat pe criterii obiective; (...) Ordonatorii principali de credite vor fi forțați să compenseze efectele negative prin măsuri discreționare (eliminarea altor beneficii, blocarea promovărilor, neplata orelor suplimentare), afectând coerența bugetară și echilibrul instituțional', se mai motivează în document.

Conform punctului de vedere al părții sindicale, măsurile propuse afectează direct următoarele domenii: Sănătate - personal medical expus la agenți biologici periculoși, radiații, stres psiho-emoțional (UPU, ATI, boli infecțioase, medicina nucleară); Cultură și patrimoniu - personal tehnic și artistic expus la praf, noxe, poziții forțate, temperaturi extreme, muncă de noapte;
Ordine publică - polițiști, pompieri, jandarmi, polițiști din penitenciare; Diplomație - personal din posturi externe în zone de risc geopolitic sau medical; Administrație publică - funcționari care lucrează în arhive, subsoluri, hale industriale dezafectate, fără ventilație sau condiții sanitare; Cercetare - personal din laboratoare cu substanțe toxice, expus la zgomot, radiații, temperaturi scăzute; Transporturi și control - inspectori de siguranță tehnică, operatori în regim de tură continuă.

Pe de altă parte, sindicaliștii atrag atenția că în proiect se constată contradicții față de dreptul european (Directiva 89/391/CEE - prevede obligativitatea măsurilor de protecție și compensație pentru muncă periculoasă; Directiva 2003/88/CE - interzice regresul în privința concediilor deja acordate prin legislația națională; Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene - art. 31 - garantează condiții de muncă echitabile, sigure și concedii proporționale cu efortul și riscul), fiind încalcate dispozițiile Legii dialogului social nr. 367/2022.

'Sporurile pentru condiții periculoase sau vătămătoare sunt reglementate de Legea-cadru nr. 153/2017 ca procente din salariul de bază. Proiectul plafonează aceste sporuri la 300 lei brut, fără modificarea expresă a legii și fără o justificare temeinică a urgenței, contrar art. 115 alin. (4) din Constituție. Se constată lipsa unei evaluări reale de impact', arată documentul.

Potrivit sursei citate, nota de fundamentare care însoțește proiectul nu reflectă realitatea financiară și socială și nu oferă o fundamentare economică concretă a măsurilor propuse, astfel, motivația reală a acestei măsuri devine discutabilă, iar eficiența ei extrem de limitată.

'Nu este prezentat un calcul sau o estimare oficială privind impactul bugetar al plafonării sporurilor. Nu există o estimare a numărului de salariați afectați, din fiecare domeniu de activitate și o simulare a economiilor anuale rezultate, o raportare procentuală a acestei măsuri la totalul cheltuielilor de personal sau din PIB; Astfel, că această omisiune ridică serioase semne de întrebare în privința transparenței și a fundamentării decizionale, cu atât mai mult cu cât se invocă o 'situație extraordinară' pentru justificarea unei intervenții legislative care afectează în mod direct drepturi fundamentale ale salariaților. Cu alte cuvinte, această măsură nu rezolvă problema deficitului bugetar, nici nu contribuie semnificativ la sustenabilitatea fiscală, fiind doar o măsură contabilă superficială', atrag atenția sindicaliștii.

Aceștia subliniază că sporurile pentru condiții vătămătoare sau periculoase nu sunt 'facultative' sau 'inspirate de context economic', ci rezultă din: evaluări tehnice, expertize și buletine emise de autorități competente.

'În concluzie: proiectul de act normativ afectează grav drepturi salariale dobândite, produce reduceri ale veniturilor și afectează coerența internă a Legii-cadru nr.153/2017, art. II încalcă principiile constituționale, reduce un drept fundamental garantat de Codul muncii și încalcă dreptul european în domeniul muncii, măsura are caracter pur contabil, nefiind însoțită de analize de impact sau evaluări de risc', se arată în document.

Astfel, justificarea invocată, 'în vederea reducerii cheltuielilor bugetare', este pur economică și ignoră: existența obligațiilor de protecție a sănătății în muncă, efectul compensatoriu real al acestor sporuri, fundamentat pe nivelul de risc și durata expunerii, faptul că în domeniul sanitar și asistență socială riscurile sunt continue și structurale, nu temporare.

'Măsurile propuse pot determina inechitate și uniformizare artificială între domenii distincte. În timp ce proiectul afirmă necesitatea 'limitării cheltuielilor de personal' în ansamblul sectorului bugetar, nu se face nicio distincție între riscurile reale ale muncii în domenii vitale (sănătate, protecție socială, ordine publică) și alte funcții administrative. Aplicarea aceleiași plafonări în toate sectoarele încalcă principiul echității și al proporționalității', avertizează sindicaliștii.

Pe de altă parte, reprezentanții fundațiilor și asociațiilor neguvernamentale ale societății civile, care au votat pentru avizarea favorabilă a proiectului de act normativ, au făcut o serie de observații: problema majoră este lipsa unei analize reale și transparente a impactului acestor măsuri asupra sectoarelor esențiale, cum ar fi sănătatea, educația, siguranța publică; măsura reducerii cuantumului sporului pentru condiții periculoase sau vătămătoare trebuie făcută diferențiat, în funcție de riscul efectiv al muncii, condițiile reale de desfășurare a activității; importanța strategică a postului; o lege organică, cum este Legea nr. 53/2003 privind Codul Muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, are o poziție superioară în ierarhia actelor normative și, în general, poate fi modificată doar de o altă lege organică.

Aceștia propun ca soluții: audit real și diferențiat al sporurilor; comasarea sau plafonarea inteligentă (sporurile pot fi plafonate ca procent maxim din salariul de bază sau comasate într-un spor unic compensatoriu); compensare prin creșterea salariului de bază; dialog social și evaluare sectorială; legare de performanță, nu de post.

'În concluzie: reducerea sporurilor salariale se poate face fără a afecta grav angajații, dacă: se elimină doar ce este nejustificat; se compensează parțial prin salariul de bază; se aplică gradual și cu consultare; se mențin stimulentele pentru muncă reală și performanță', punctează partea civilă. AGERPRES/(AS-redactor: Nicoleta Gherasi, editor: Mariana Nica, editor online: Ady Ivaşcu)