Piața românească de bere este la pragul critic de 15 milioane de hectolitri, intrând într-o zonă de stabilitate, după doi ani consecutivi de scădere agresivă, însă este greu să lucrezi cu inflație, cu impredictibilitate fiscală, cu elemente care generează neîncredere, iar asta se vede în rândul consumatorilor, a declarat, marți, președintele Asociației Berarii României, Mihai Voicu.

'Evident, am traversat perioade mai puțin ușoare în ultima perioadă cel puțin. Factorii externi sunt cei care generează cele mai mari probleme. Industria sau piața în sine, în 2024, putem spune că a fost într-o zonă de stabilizare după doi ani consecutivi de scădere, o scădere agresivă. Suntem undeva la pragul critic, zicem noi, de 15 milioane de hectolitri după ce piața, la un moment dat, a fost chiar și în zona de 20 de milioane, dar în ultimii 3-4 ani s-au pierdut mai mult de 1 milion de hectolitri. Asta nu ne-a descurajat sub nicio formă pentru că, da, este greu să lucrezi cu inflație, este greu lucrezi cu impredictibilitate fiscală, este greu să lucrezi cu elementele care generează neîncredere pentru că, de asemenea, dacă ne uităm la ce se întâmplă astăzi în piață, nu cred că mai vorbim de o criză financiară, vorbim de fapt de o criză de încredere. Asta se vede, cumva, în rândul consumatorilor și cred că acest lucru se va reflecta și în performanța acestui an. Dar, încă o dată, suntem optimiști, optimiști rezervați, să spunem, vizavi de anul 2025. 2024 a fost un an de stabilizare, o creștere minoră de 1%, aproximativ', a afirmat Voicu, într-o conferință de presă.

La rândul său, directorul general al Asociației Berarii României, Constantin Bratu, a subliniat că 2024 a fost anul în care s-a reușit stoparea scăderii pieței de bere din România, după creșteri succesive de accize, producătorii de bere făcând eforturi nu numai în a comercializa produsele, dar și în a veni cu inovație în ceea ce privește sortimentele.

'2024 a fost un an, eu zic, cu un impact în ceea ce privește setarea de obiective pentru 2025. A fost anul în care am oprit scăderea de piață generată de niște creșteri de accize succesive de aproape 40% în ultimii trei ani, o stagnare care ne poziționează pe acest platou. 2025 va fi un an în care producătorii de bere vor lupta să fie cât mai aproape de consumator, astfel încât să ne apropiem, dacă vreți, la media de producție dintre 2015-2018, care a fost undeva la 16,6 milioane de hectolitri. În aprilie anul viitor o să avem bucuria să vedem dacă dorința noastră va fi și îndeplinită. Suntem foarte aproape de pragul clinic. Eforturile pe care producătorii de bere le-au făcut nu sunt numai în a comercializa acest produs, dar și în a veni cu inovație și cu sortimentele', a susținut Bratu.

Potrivit acestuia, o analiză realizată asupra diferitelor segmente de bere care au evoluat pozitiv anul trecut, arată că berea fără alcool a consemnat o creștere de 15% față de 2023, depășind un prag istoric în România de 6%.

'Practic, începe să fie foarte apreciată și consumată de români. Într-un studiu realizat acum ceva timp, aproximativ 3 din 10 români declară că beau săptămânal bere fără alcool. Mixurile de bere fără alcool cu sucuri de fructe iarăși sunt o categorie în creștere, dovadă că gusturile și nevoia de diversificare a portofoliului este bine primită de consumatori. 2024 a fost un an marcat de evenimente sportive. Evenimentele sportive ce au făcut? Împreună cu berea, cu care au în comun un atribut, acela de socializare, de convivialitate, cum ne place să spunem, i-au adus laolaltă (pe români - n. r.). Unde puteau să-i aducă laolaltă decât în cadrul unei terase, ceea ce a dus la o creștere a segmentului de bere la draft, dar încă suntem sub vârful pe care l-am avut în perioada de glorie', a explicat directorul general al asociației.

De asemenea, doza a înregistrat o creștere cu aproximativ 9% comparativ cu anul trecut.

'Berile comercializate în ambalaje de sticlă (...) s-au situat în zona de platou, iar berea la pet a scăzut cu 4% (față de 2023 - n. r.). Dacă acum 10 ani berea comercializată la pet era undeva la 50 - 53% din piață, la nivelul anului trecut vorbim de un prag de 35%. În acest context în care s-a reușit o stabilizare, s-a reușit o ușoară creștere a consumului în HoReCa. Am înregistrat și am depășit pragul psihologic de 10% a vânzărilor de bere în sistemul on-trade. În perioada pre-covid ajunsesem către 20%. Deci, practic, mai avem de recuperat și împreună cu cei din HoReCa poate că e bine să gândim niște acțiuni comune, astfel încât berea să fie consumată mai mult în locațiile lor', a adăugat Constantin Bratu.

Piața berii este unul dintre puținele sectoare în care consumul de bere este acoperit în proporție de 97% de producția locală, ceea ce protejează industria de fluctuațiile externe.

'Dacă analizăm harta României și distribuția fabricilor pe județe, producția de bere susține economiile locale în aproape trei sferturi (75%) din țară. Berea reprezintă una dintre puținele industrii cu o amprentă cu adevărat națională, fiind produsă în 30 din 41 de județe. Producție de bere nu se face doar la București, Ploiești, Timișoara, Iași, Brașov sau Cluj-Napoca, ci se face și la Poiana Mărului, Mărginimea Sibiului sau Măneciu-Ungureni. La 20 de ani de Berarii României putem spune că sectorul berii din România este cu adevărat unul național, nu doar la nivel de consum - 97% asigurat din producție internă - dar și la nivel de producție', a mai spus el.

Potrivit acestuia, tot hameiul produs în România este folosit de industria românească a berii, iar importul este doar sporadic și ajunge undeva la 20%.

'100 la sută hameiul românesc este înglobat în fabricile de bere, importul este sporadic și undeva la 20%. Suntem, împreună cu membrii din Asociația Producătorilor de Hamei, în dialog cu Ministerul Agriculturii, pentru dezvoltarea acestei culturi, dar este o cultură care are nevoie de cel puțin 3-4 ani pentru a produce, deci, investițiile sunt foarte mari, iar investiția în infrastructura pentru cultura de hamei, acei spalieri pe care îi vedeți, acum câțiva ani de zile depășea 10.000 de euro. Deci, este o investiție care trebuie planificată din timp, dar, pe măsură ce piața se va dezvolta, producătorii de hamei au în producătorii de bere un client fidel', a concluzionat reprezentantul Asociației.

La finalul anului 2024, în România existau 89 de fabrici de bere și microberării, și 85 de producători de bere, cu opt mai puțin decât în anul anterior. AGERPRES/(A - redactor: Oana Tilică, editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dădârlat)