Întreprinderile mici și mijlocii trebuie susținute atât prin strategia energetică, dar și prin prisma facturilor de energie, astfel încât să devină competitive pe piața europeană și mondială, a declarat, marți, președintele Comisiei pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale din Senat, Istvan-Lorant Antal.

'Noi am și introdus în programul nostru de guvernare reindustrializarea României și, când spunem reindustrializare, eu cred că toată lumea se gândește la industria mare. Adică ne gândim la acele industrii unde sunt 2.000 de angajați, 5.000, 10.000, platforme industriale și așa mai departe. Într-adevăr, e nevoie și de astfel de capacități sau platforme industriale, dar noi când vorbim despre reindustrializare ne raportăm și la acele IMM-uri cu capacități de producere, adică să producă un produs vandabil în România, iar aceste IMM-uri, fără doar și poate, au nevoie de susținere și la capitolul de energie - și la energie electrică, și la gaze naturale, pentru că trebuie să poată fi competitivi. Dacă o să trebuiască să cumpere producătorul energie scumpă, nu are cum să fie competitiv și, atunci, o să aducem din China, din India, din alte state unde energia este mai ieftină și sunt ajutați acești competitori sau acești producători. Așa că trebuie să venim la nivel guvernamental sau politic, dacă vreți, și prin strategia energetică să susținem IMM-urile și din prisma consumului sau facturilor de energie, în acel sens în care să putem să-i facem competitivi nu numai pe piața europeană, ci și pe piața mondială. Și, într-adevăr, dacă venim cu astfel de măsuri de reindustrializare, atunci o să avem nevoie de toate capacitățile produse și de energie electrică și de gaze naturale', a susținut senatorul UDMR, la un eveniment de specialitate.

În ceea ce privește tranziția energetică, Istvan-Lorant Antal a subliniat că acest proces trebuie să se facă foarte bine proiectat și bazat pe capacitățile fiecărui stat membru al UE, și nu pe reguli comune impuse de Comisia Europeană, fără să se țină seama de particularitățile fiecărei țări.

'Eu aș dori să împart în două etape, dacă se poate, acest nou val de investiții în regenerabile în ceea ce privește perspectivele, iar prima perspectivă este de dinaintea alegerilor din Statele Unite, iar cealaltă perspectivă e de după. Este foarte interesant că în ultimii 10 ani, la nivelul Comisiei Europene, tranziția energetică era un topic foarte important și tranziția energetică era cumva împinsă foarte puternic de către Comisia Europeană și, bineînțeles, tranziția energetică era impusă până la urmă și asumată de statele membre cu focus pe phase-out a tot ce înseamnă capacități de producere de energie electrică bazată pe cărbune. Toată lumea vorbea că tranziția energetică este cea mai importantă și tranziția energetică trebuie făcută cu un focus și accent pe energie regenerabilă, până ce am ajuns la alegeri în Statele Unite. Iar cu rezultatul de după alegeri, interesant, foarte multe instituții, voci și la nivelul Uniunii Europene au început să observe, cumva, că s-ar putea să încetinim această tranziție energetică. Eu sunt la doilea mandat în calitatea mea de președinte al Comisiei de energie și reprezint, ca și partid politic, UDMR. Noi am avut de vreo 3 ani o poziție extrem de clară, fermă și cam la toate conferințele am încercat să fim foarte bine înțeleși. Noi eram pentru tranziția energetică și suntem pentru tranziția energetică, dar o tranziție energetică trebuie să o faci foarte bine proiectat și bazat pe capacitățile tale ca stat și fiecare stat membru separat. Adică nu putem să ne gândim pe o politică comună, cu reguli comune și o direcție impusă pentru toate statele, neluând în considerare capacitățile de producere de energie electrică și, nu în ultimul rând, capacitățile de producere de gaze naturale', a susținut el.

Președintele Comisiei pentru energie din Senat a subliniat că trebuie continuată tranziția energetică, dar 'cu foarte mult echilibru'.

'În ultima perioadă, la nivelul discursului public, de foarte multe ori se discută că România o să devină cel mai mare producător de gaze naturale din 2027, ceea ce este adevărat și așa o să fie. Romgaz are un rol extrem de important în Neptun Deep și în producția de gaze naturale, iar în acest sens, devenind cel mai mare producător de gaze naturale la nivelul Uniunii Europene și cu un mix energetic sănătos în ceea ce privește capacitatea de a produce energie electrică, eu unul spun și susțin să mergem înainte cu tranziția energetică, dar cu foarte mult echilibru. Dacă avem acea perspectivă, să putem să devenim un actor important din punct de vedere energetic la nivel european, atunci de ce să nu milităm pentru așa ceva?', a arătat acesta.

Istvan-Lorant Antal a atras atenția că România va trebui să decidă dacă va rămâne producător de gaze naturale sau dacă vrea tranziție energetică și investiții masive în regenerabile, însă, în opinia sa, va trebui găsită o cale de mijloc.

'Dacă vom deveni cel mai mare producător de gaze naturale, dar vrem și tranziție energetică și să forțăm investiții masive în regenerabile, atunci cine, când și cum o să ia decizia care este drumul cel mai bun - că, vedeți, pentru exploatarea gazelor naturale urmează să plătim extra-taxe, pentru că Uniunea Europeană, la nivelul Green Deal-ului, în continuare crede că gazele naturale nu sunt cele mai sănătoase - sau de fapt noi vrem treptat să renunțăm la gaze naturale? Și atunci România ce o să facă? Nu o să mai producem gaze naturale că o să aibă un cost în plus conform Green Deal și o să investim numai în panouri fotovoltaice, eoliene și renunțăm și la tot ce înseamnă baseload capacities (...), nu mai vrem nimic, nu mai vrem cărbune (...) sau mergem înainte cu o diplomație puternică, ne asociem cu alte state care au interes în ceea ce privește gazele naturale sau eventual arderea gazelor naturale pentru a produce energie electrică, cum se va face la Iernut și la Mintia, o capacitate totală de peste 2.200 MW? Și, bineînțeles, rămânem și în acea sferă în care susținem investiții în regenerabile, dar cu foarte mult echilibru, sau renunțăm la gaze și rămânem numai cu panouri fotovoltaice și cu eoliene? Eu cred că trebuie să găsim calea de mijloc, trebuie să vedem ce necesitate de consum are România, că până la urmă se investește în capacități de producere', a transmis el.

O mie de reprezentanți ai companiilor de producție, dezvoltare și investiții în energie solară participă, la București, pe 18 și 19 martie, la Solar Energy Bucharest Summit, expoziție tehnologică și de business dedicată industriei solare, domeniu în care se estimează că investițiile vor ajunge la 2,5 miliarde de euro până în 2030.

Potrivit unui comunicat al organizatorilor evenimentului, Solar Energy Bucharest Summit se desfășoară sub Înaltul Patronaj al Ministerului Energiei, iar expoziția va da prilejul unui maraton de discuții susținute de 40 de speakeri, desfășurat pe parcursul celor două zile. AGERPRES/(A - redactor: Oana Tilică, editor: Andreea Marinescu, editor online: Irina Giurgiu)