Mecanismele de acordare a subvențiilor în Uniunea Europeană ar trebui regândite, iar măsurile care pun presiune pe fermierii români, legate de Green Deal, să fie ridicate, a declarat, pentru AGERPRES, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin Barbu.

'Mecanismele de acordare a subvențiilor în UE ar trebui regândite. Trebuie ridicate măsurile care sunt puse ca și presiuni pe Green Deal pentru fermierii români. Nu putem compara România cu Finlanda, care are 100.000 de hectare teren arabil, iar restul sunt păduri sau pășuni. Dacă vorbim de biodiversitate, dacă vorbim de eco-scheme pe mediu, diferențele între statele Uniunii Europene sunt altele. Dacă vorbim de România, care are 9 milioane de hectare, cred că Uniunea Europeană, pe pachetul pe care ni-l dă pentru a finanța fermierii pe fonduri europene pentru FEGA - plăți directe, ar trebui să lase politica statului să și-o facă fiecare. Nu poți să-mi spui 40% din sumele care pe le primești pe fonduri europene să fie ecoscheme pe mediu, pentru că eu, România, nu mă compar cu Finlanda, așa cum spuneam, când au 100.000 de hectare teren arabil și 3 milioane pășuni sau 4 milioane pășuni sau restul păduri', a spus Barbu.

Acesta a precizat că, dacă lucrul acesta nu se va întâmpla în următorii 3 ani, Europa va avea probleme nu numai în agricultura, ci în toate domeniile.

'Cred că am văzut cu toții ce s-a întâmplat în iarnă, când eu am propus Comisiei Europene modificarea regulamentului ca fermierii să nu mai lase 4% pârloagă și toți au ieșit în stradă și până la urmă a fost o premieră la nivelul Comisiei Europene ca un regulament în primul an strategic să fie modificat și fermierii să nu lase 4%. Dacă se va mai merge în continuare cu aceste condiționalități ale fermierilor români, eu pe Europa nu o văd bine și nu numai în agricultura, în toate domeniile', a subliniat oficialul MADR.

În opinia sa, fiecare stat membru ar trebui să își ia singur deciziile, iar acest lucru ar trebui stabilit ca politică agricolă.

'Lucrurile acestea ar trebui stabilite ca politică agricolă. Lași fiecare stat să-și ia decizii, bineînțeles, notifici, stai de vorbă, discuți, dar nu poți să treci într-un regulament, să pui anumite condiții pentru toate țările când ele au geografic diferențe enorme, sunt diferențe enorme între state. Practic, orice modificare de regulament se face de către Comisia Europeană, unde șefii de stat trebuie să ia decizia finală. Noul comisar pe agricultură pare deschis, dar vă spun că în 2 ani de zile de când sunt ministru al Agriculturii, dacă aveam un președinte de stat care dă verdictul final Comisiei Europene pe anumite modificări de regulament, România era departe. Degeaba mă zbat eu la nivel de ministru și încerc să fac toate lucrurile acestea, dacă decizia se ia la nivel de Comisie Europeană, unde șefii de stat au ultima decizie', a explicat Barbu.

Potrivit sursei citate, cea mai importanta urgență în Consiliul Uniunii Europene este în prezent modificarea Directiva 633 privind practicile comerciale neloiale.

'Deja se discută la nivelul Comisiei, în Consiliul de Miniștri - Agrifish, modificarea directivei 633 privind practicile comerciale neloiale. Dacă lucrurile acestea vor intra într-o direcție corectă și această directivă va fi modificată de Comisia Europeană, eu vă spun că fermierii români și procesatorii români au costuri de producție mai bune ca toți din Europa. Vom avea costuri mai mici ca ei și vom deveni o concurență puternică pentru ei în toate statele din Uniunea Europeană, pe partea de export', a precizat Florin Barbu.

Acesta a subliniat că, în prezent, așteaptă un raport al Consiliului Concurenței pentru anumite categorii de produse, pentru a vedea dacă există practică comercială neloială între adaosul comercial practicat la produsele procesate în România și la cele care vin din import.

'Eu aștept raportul Consiliul Concurenței pentru cele 12 categorii de produse și vă punem lista la dispoziție pentru a vedea dacă există practică comercială neloială între practicarea adaosului comercial pe ce este procesat în România și pe ce vine din import. E un lucru foarte important pentru noi ca analiză, pentru că, dacă identificăm aceste practici comerciale neloiale, trebuie să ne luăm măsuri de siguranță. Iar măsurile de siguranță în România nu se pot face decât juridic, pentru că s-a mai întâmplat acum 3 ani, printr-un acord verbal încheiat între procesatori și magazinele de retail pe lapte și, neavând cadru juridic, așa cum am făcut noi pe lanț, procesator - retail cu adaos limitat, toată lumea s-a dus la fermieri și a scăzut prețul la poarta fermei la lapte. Dacă ai un adaos limitat pe tot lanțul, normal că dacă vrei un profit mai mare te duci și ceri materia primă la un preț mai mare ca să poți să aplici acel adaos comercial limitat și să ai un profit mai mare, pentru că în sectorul de lapte, în sectorul de panificație, 80% din cheltuieli reprezintă materia primă', a explicat el.

Întrebat care sunt intențiile după data de 30 iunie, când expiră măsura de plafonare a adaosului comercial, Barbu a spus că încă nu au fost discutate măsurile, însă este convins că la nivelul CE se va modifica Directiva 633 privind practicile comerciale neloiale, respectiv același adaos comercial practicat pe toate produsele agroalimentare indiferent de proveniență, interzicerea refacturării în magazinele de retail și limitarea la raft.

'Vreau să vă spun că la nivelul Comisiei Europene și inclusiv comisarul european pe agricultură au lăudat România pentru măsurile luate. Suntem singurul stat care a impus acte normative corecte privind practicile comerciale neloiale. Mai mult de atât, am avut o întâlnire la solicitarea comisarului european și am discutat de Directiva 633 privind modificarea acesteia și vor să o modifice la nivelul Comisiei Europene și în Consiliul de Miniștri, astfel încât să fie practicat același adaos comercial pe aceeași categorie de produse în toate statele. În al doilea rând, le-am explicat că este un mit ceea ce spuneau ei că se vinde sub prețul de producție. Nu, se vindea peste prețul de producție, dar retailul de România făcea refacturare. Prin refacturare ia anumiți bani procesatorului pe anumite prestări de servicii, precum taxă la raft, publicitate cu produsul etc. Chiar dacă de la procesator pleca cu 7 lei și punea un adaos comercial de 2 lei, retailerul îi făcea apoi refacturare pe alte servicii de 2 lei și practic atunci se ducea sub costul de producție. De aceea am propus comisarului ca pe lângă adaosul comercial practicat pe aceeași categorie să fie egal în toate statele UE, refacturarea să fie interzisă la produsele agroalimentare și atunci piața se va regla', a adăugat oficialul MADR.

Plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază, o măsură luată în august 2023 de România pentru combaterea creșterii excesive a prețurilor și care viza 14 grupe de produse alimentare, a fost continuată în 2024, însă lista a fost extinsă la 20 de produse. Analizele autorităților au consemnat că produsele s-au ieftinit cu procente între 8% și peste 28%.

În toamna anului trecut, ministrul Agriculturii a anunțat că vrea ca toate produsele procesate în România să beneficieze de plafonarea adaosului comercial, însă măsura a stârnit reacții contradictorii, fiind contestată nu doar de federațiile patronale din industria alimentară și marile rețele comerciale, ci și de mediul de afaceri și asociațiile producătorilor agricoli.

În acest context, Barbu a propus o monitorizare a prețurilor alimentelor, a adaosurilor comerciale și accesului produselor românești pe rafturile retailerilor până la 31 decembrie 2024 de către un comitet format din reprezentanți ai MADR, Consiliului Concurenței și din zona de retail și procesare, însă la finele lunii decembrie s-a decis ca măsura privind plafonarea adaosului la alimentele de bază să fie prelungită până la data de 30 iunie 2025.AGERPRES/(AS - autor: Mariana Nica, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Simona Aruştei)