Diferențe de taxe de autorizare de zeci de milioane de lei, nedeclarate și neachitate la bugetul statului de organizatorii de jocuri de noroc online (audit)
Auditul Curții de Conturi la Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN) a constatat diferențe de taxe de autorizare de 78,863 milioane de lei, sume care nu au fost declarate și achitate la bugetul statului, analizându-se posibilitatea sesizării organelor de urmărire penală, a anunțat vineri instituția de control.
De asemenea, Curtea de Conturi a constatat că, în România, jocurile de noroc la distanță (online) s-au desfășurat fără monitorizarea, supravegherea și controlul ONJN.
'De la înființarea sa și până în prezent, Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc nu a monitorizat și nu a controlat niciodată activitatea organizatorilor de jocuri de noroc la distanță (online) și nu și-a îndeplinit atribuțiile legale, precum analiza datelor stocate de organizatorii de jocuri sau verificarea exactității raportărilor periodice ale acestora. Lipsa controlului și a monitorizării operatorilor de jocuri de noroc la distanță de către entitatea responsabilă cu supravegherea acestor activități a fost constatată de Curtea de Conturi cu prilejul misiunii de audit de conformitate efectuate, anul trecut, la ONJN. Perioada supusă auditului a fost anul 2023, respectiv intervalul 2019 - 2023 pentru activitățile de autorizare și monitorizare a jocurilor de noroc la distanță. În cadrul misiunii, auditori publici externi au constatat numeroase abateri în activitatea Oficiului. O consecință importantă a acestor abateri o reprezintă nerealizarea veniturilor bugetului statului la un nivel corespunzător potențialului de colectare de la acest domeniu de activitate economică', se arată într-un comunicat al Curții de Conturi.
Conform raportului de audit, ONJN a permis licențierea operatorilor de jocuri de noroc la distanță și, ulterior, desfășurarea activității acestora, fără îndeplinirea condiției legale de a furniza Oficiului câte un terminal (sistem electronic alcătuit din sistemul hardware și/sau sistemul software) cu acces securizat, situat la ONJN, care să permită acces neîntrerupt, securizat, de la distanță, la serverul în oglindă și la serverul de siguranță, situat pe teritoriul României, inclusiv la baza de date de pe serverul central pentru a pune la dispoziție informațiile cu privire la jocurile și participanții care intră sub incidența prevederilor legale privind jocurile de noroc.
Din analiza efectuată de Curtea de Conturi asupra Declarațiilor lunare din perioada 2019 - 2023, depuse de organizatorii de jocuri de noroc la distanță la ONJN, s-a constatat faptul că reprezentanții Oficiului, cu atribuții în monitorizarea nivelului taxelor de autorizare, nu au asigurat o minimă verificare a declarațiilor formulate de organizatorii de jocuri.
Astfel, din aplicarea procentului legal al taxei de autorizare asupra veniturilor declarate de organizatorii de jocuri de noroc la distanță și compararea rezultatului obținut cu taxele de autorizare declarate lunar, Curtea de Conturi a constatat diferențe de taxă de autorizare care nu au fost declarate și achitate la bugetul statului (venituri suplimentare) în sumă totală de 78,863 milioane de lei (66,267 milioane de lei aferentă anul 2022 și de 12,596 milioane de lei aferentă anului 2023), la care se adaugă accesorii calculate până la data de 20 decembrie 2024 în sumă totală de 37,182 milioane de lei (dobânzi de întârziere în sumă de 7,436 milioane de lei și penalitate de nedeclarare în sumă totală de 29,746 milioane de lei) în baza prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare.
Totodată, Curtea de Conturi a constatat că ONJN nu a analizat niciodată indicatorii activității desfășurate de organizatorii de jocuri de noroc la distanță, comunicați prin Declarațiile lunare depuse de aceștia, comparativ cu datele existente în terminalele ce ar fi trebuit puse la dispoziția ONJN de organizatorii de jocuri de noroc, potrivit prevederilor legale.
Din analiza auditorilor asupra datelor conținute în declarațiile lunare au rezultat o serie de neconcordanțe care, potrivit atribuțiilor legale, ar fi trebuit investigate de structurile de specialitate din cadrul ONJN (Direcția de monitorizare și Direcția de control).
'Riscurile care ar fi trebuit analizate de ONJN sunt generate în principal de faptul că marea majoritate a operatorilor de jocuri online sunt înregistrați în Malta, care impune, începând din luna aprilie 2021, un nivel minim al RTP (Return to player) de 85%, în scădere de la 92% în perioada anterioară, iar organizatorii de jocuri de noroc la distanță pot ajusta procentul premiilor acordate jucătorilor prin setarea la diferite niveluri a RTP a jocurilor puse la dispoziția jucătorilor. Potrivit raportului de audit, riscul fiscal neinvestigat/neanalizat de ONJN se poate materializa printr-o diferență de taxă lunară de autorizare ce poate rezulta în situația în care venitul/câștigul real al organizatorului de jocuri de noroc (GGR) nu este de 4% din totalul mizelor jucate, cât rezultă din declarațiile lunare depuse (GGR 4%=100%-RTP 96%), ci unul mai mare, de peste 8% din totalul mizelor jucate (adică de aproximativ două ori mai mare)', menționează Curtea de Conturi.
Riscul de setare de către organizatori a unor valori diferite a RTP la jocurile online, în fapt mai mici decât cele declarate și calculate pe baza indicatorilor din Declarațiile lunare depuse de organizatorii de jocuri de noroc la distanță poate determina: o potențială diferență de taxă de autorizare nedeclarată de până la 1,8 miliarde lei în anul 2023; o potențială diferență de taxă de autorizare nedeclarată de până la 1,2 miliarde lei în anul 2022; o potențială diferență de taxă de autorizare nedeclarată de până la 0,1 - 0,6 miliarde lei, anual, în perioada 2019 - 2021.
Pe lângă abaterile constatate în ceea ce privește activitatea de monitorizare a jocurilor de noroc de la distanță, în cadrul auditului au fost identificate neconformități și pentru alte activități din competența ONJN, ca de exemplu: în perioada 2014 - 2023 nu au fost efectuate acțiuni de control la operatorii economici care desfășoară activități de jocuri de noroc la distanță în ceea ce privește verificarea privind evidențierea, declararea și virarea la buget a taxelor specifice jocurilor de noroc la distanță, precum și privind cuantumul garanției în vederea acoperirii riscului de neplată a obligațiilor față de bugetul consolidat al statului; în anul 2023, activitatea de supraveghere și control a ONJN s-a desfășurat fără a avea la bază un plan anual de control aprobat; activitatea Serviciului Promovare Joc Responsabil, structura cu atribuții specifice din cadrul ONJN, se limitează doar la colectarea veniturilor proprii fără a fi inițiate și derulate activități și programe conform scopului pentru care a fost înființată această activitate: prevenirea dependenței de jocuri de noroc, protecția minorilor sau a altor grupuri vulnerabile.
Întrucât, cu prilejul auditului la ONJN s-au constatat abateri de conformitate care, luate individual sau cumulat, sunt deopotrivă semnificative și generalizate, a fost formulată concluzie contrară. Curtea de Conturi a transmis Oficiului o serie de recomandări, cu scopul remedierii abaterilor constatate. Dintre acestea sunt menționate: măsuri concrete pentru actualizarea procedurilor operaționale ce vizează activitatea de autorizare a jocurilor de noroc; intrarea în legalitate a activității ONJN în privința asigurării accesului neîntrerupt, securizat, de la distanță, la serverele situate pe teritoriul României, inclusiv la bazele de date de pe serverele centrale ale organizatorilor respectivi; măsuri operative care să conducă la inițierea și finalizarea în regim de urgență a unor misiuni de control la operatorii de jocuri de noroc la distanță care să vizeze perioada de prescripție a obligațiilor fiscale asupra cărora ONJN are competență legală, astfel încât să fie avute în vedere cel puțin riscurile prezentate în raportul de audit, respectiv aspectele ce vizează diferențele de taxă de autorizare care nu au fost declarate și achitate la bugetul statului; analizarea cauzelor care au determinat neîndeplinirea atribuțiilor de monitorizare și dispunerea de măsuri operative care să conducă la înlăturarea acestor cauze; măsuri pentru revizuirea procedurilor operaționale aferente activității de supraveghere și control.
Având în vedere aspectele constatate în legătură cu realizarea defectuoasă a activității de monitorizare a jocurilor de noroc la distanță, Curtea de Conturi analizează posibilitatea sesizării organelor de urmărire penală.
Raportul de audit de conformitate privind activitatea de autorizare, monitorizare și controlul jocurilor de noroc desfășurată de Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc poate fi accesat pe site-ul instituției. AGERPRES/(AS - autor: Oana Tilică, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Adrian Dădârlat)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Transelectrica a finalizat o investiție de aproape 176 milioane de lei în județul Caraș-Severin
Lucrările la stația electrică de transformare 400 kV Reșița și retehnologizarea stației electrice de transformare de 220/110 kV Reșița, județul Caraș-Severin, au fost finalizate, a anunțat, marți, Compania Națională de Transport al Energiei Electrice Transelectrica, într-un comunicat. Potrivit sursei citate, investiția s-a ridicat la 175
IMM România: Noua lege a salarizării limitează capacitatea autorităților publice de a adapta nivelul salarial la nevoile reale
Noua lege a salarizării bugetare, în forma propusă, limitează semnificativ capacitatea autorităților publice de a adapta nivelul salarial la nevoile reale ale anumitor domenii strategice, iar în lipsa unei flexibilități, administrația publică va continua să întâmpine dificultăți în atragerea și păstrarea resursei umane performante, susți
Năstase (Alro): Industria de apărare poate deveni un motor de creștere economică pe termen lung
Industria de apărare poate deveni un motor important de creștere economică pentru următorii 20-25 de ani, pe fondul reînarmării accelerate și al nevoii de dezvoltare a capacităților industriale europene, a declarat, marți, Marian Năstase, președintele Consiliului de Administrație al Alro. 'Eu sunt absolut convins că industria de apăr
Ministrul Finanțelor: Ajustarea fiscală nu a sacrificat investițiile; fondurile europene rămân principalul motor al economiei
Ajustarea fiscală realizată de Guvern nu a afectat investițiile, care se mențin la 31 de miliarde de lei și sunt susținute în principal din fonduri europene, a declarat, marți, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare. 'E o ajustare fiscală fără scăderea investițiilor. Pentru că investițiile rămân la 31 de miliarde. Deci o ajusta
Pîrcălăbescu ( ROMARM): Industria de apărare din România generează aproximativ 50.000 de locuri de muncă
Industria de apărare din România generează aproximativ 50.000 de locuri de muncă, atât în sectorul privat, cât și în cel de stat, iar dezvoltarea unei industrii competitive necesită investiții în energie și parteneriate strategice, a declarat marți Răzvan-Marian Pîrcălăbescu, președinte al organizației patronale 'Industri
Darău: Am deschis aplicațiile pentru programul SME Eco-Tech; finanțări de 288 milioane de lei pentru firme
Ministrul Economiei, Irineu Darău, a anunțat marți deschiderea aplicațiilor pentru programul SME Eco-Tech, prin care firmele românești pot obține finanțări pentru investiții în modernizarea producției, digitalizare și eficiență energetică. 'Am deschis aplicațiile pentru programul SME Eco-Tech. Vorbim despre peste 288 milioane de lei pentru firm
Nazare: Deficitul bugetar s-a redus cu 32 de miliarde de lei; este o corecție de amploare, nu una de etapă
Deficitul bugetar al României a scăzut la 1,17% din PIB după primele patru luni din 2026, de la 2,9% în perioada similară a anului trecut, ceea ce reprezintă o corecție de peste 32 de miliarde de lei,
Pistol: Progres fizic de 60% pe șantierul secțiunii Margina - Holdea a autostrăzii Lugoj - Deva (A1)
Progresul fizic pe șantierul secțiunii Margina - Holdea a autostrăzii Lugoj - Deva (A1) a ajuns la 60%, a anunțat, marți, directorul general al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), Cristian Pistol, pe pagina sa de Facebook. 'Pe cei 9,13 kilometri ai șantierului, asocierea de constructori români și bosniaci (UMB Spedi
Darău: România este prima țară din Europa care a lansat sistemul de certificare a destinațiilor ecoturistice
România a fost prima țară din Europa care a lansat sistemul de certificare a destinațiilor ecoturistice, bazat pe standarde internaționale, care evaluează în mod riguros modul în care o destinație îmbină dezvoltarea turistică cu protecția mediului și valorificarea patrimoniului cultural, a declarat, marți, ministrul interimar al Economiei, Digitalizăr
RECTIFICARE Deficitul bugetar s-a redus la 1,17% din PIB, după primele patru luni din 2026
În ştirea cu titlul "UPDATE/Deficitul bugetar s-a redus la 1,17% din PIB, după primele patru luni din 2026'', difuzată la ora 12:20, pe fluxul Economic Intern, în fraza "În anul 2023, investiţiile publice totale au fost de aproximativ 100 miliarde lei, cu aproape 65 miliarde euro mai puţin decât nivelul programat în prezent&quo
Probleme tehnice cu aplicația InfoTB și plata cu cardul în mijloacele STB, marți
Aplicația InfoTB și plata călătoriei direct cu cardul bancar la validator sunt afectate marți, din cauza unor probleme tehnice de comunicație cu un operator terț. 'În dimineața acestei zile, din cauza unor considerente tehnice de comunicație cu un operator terț, au fost afectate funcționarea aplicației InfoTB și plata călătoriei direct cu cardul banc
Aproape 30% dintre români spun că vor face cumpărături online de pe platforme internaționale (sondaj)
Aproape 30% dintre români spun că vor face cumpărături online de pe platforme internaționale în 2026, pentru 61% dintre consumatori marketplace-urile devenind principalul canal de cumpărături online, relevă un sondaj național de specialitate, dat marți publicității. Potrivit sursei citate, comerțul online din România trece pr
Finala Maratonului pentru Educație Antreprenorială are loc marți, la București
Un număr de 33 de echipe de liceeni își vor prezenta marți, la București, planurile de afaceri în finala competiției Maratonul pentru Educație Antreprenorială, organizată de Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF). 'În finală, 33 de echipe de liceeni vor susține cu emoție și determinare planurile lor de afaceri î
CNAIR a câștigat și în instanțele de judecată din Italia procesele deschise de Webuild
Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere a câștigat și în instanțele de judecată din Italia procesele deschise de Webuild, care a încercat să blocheze în instanța de la Roma executarea garanției de peste 87 de milioane de lei aferente întârzierilor înregistrate la construcția podului suspendat de la Brăila
VIDEO Pîslaru: Nerespectarea vechii Legi a salarizării bugetarilor a condus la costuri semnificative obținute în instanță în valoare de 7, 14 miliarde de lei
Nerespectarea integrală a vechii Legi a salarizării unice în domeniul bugetar a condus la costuri semnificative obținute în instanță în valoare de 7,14 miliarde de lei, din care 5,95 miliarde sunt numai în justiție, iar dacă nu intervenim valoarea estimată a tranșelor de plată se duce la 11,5 miliarde de lei, din care aproape 10 miliarde de lei î