O treime din populația României este expusă sărăciei, iar o infrastructură de transporturi precară accentuează această problemă, susține Adela Fofiu, realizatoarea raportului 'Sărăcia din Transporturi în România', o analiză prezentată miercuri de Asociația 2Celsius.

'În condițiile în care deja noi avem aproape 52% din populație rurală expusă sărăciei, deci ruralul românesc este sărac, la modul general și urban și rural, o treime din populația României este expusă sărăciei și o infrastructură de transporturi precară accentuează această problemă, pe când dacă ar fi întreținută, rezolvată cum trebuie, să mă exprim informal, ar putea contribui la o mai bună gestionare a problemelor de sărăcie din țară. Ce vreau să subliniez fără să intru în detalii care pot să aibă natură didactică, deci nu vreau să sune a curs de facultate, este că problemele sistemice sunt transversale. Regăsim aceleași provocări și în transportul rutier, situația drumurilor din țară, de la cele locale, regionale, naționale, până la situația autostrăzilor și drumurile expres. Problemele sunt aceleași în sistemul de căi ferate și trenuri regionale și în transportul public. Încercând noi să structurăm fenomenul ca să-l putem observa cu ceva mai mult atenție, am abordat problema în acest sens: rutierul, feroviarul, transportul public, care se suprapune peste cele două foarte puțin și cu blândețe, ne-am uitat și la transportul aerian și un fenomen foarte interesant și adesea ignorat și de către mass media, dar și de către colegii mei cercetători sau din sectorul ONG, e problema transportului acvatic', a explicat Adela Fofiu.

Raportul Sărăcia din Transporturi în România reprezintă o analiză detaliată a provocărilor de mobilitate și a discrepanțelor din infrastructura de transport. Documentul pune în lumină impactul inegalităților regionale, al insuficienței infrastructurii de transport rutier, public și feroviar, dar lipsa soluțiilor sustenabile pentru asigurarea accesului pentru grupurilor vulnerabile

Potrivit unui comunicat de presă al organizației, sărăcia în mobilitate nu se referă doar la constrângerile financiare, ci include și accesul limitat la transport, educație, asistență medicală și oportunități de angajare, care sunt vitale pentru participarea deplină la viața economică, socială și culturală. Abordarea sărăciei legate de transport ar trebui să se concentreze pe optimizarea accesibilității transportului public regional, interurban, periurban și rural.

'UE, prin Fondul pentru o Tranziție Justă, cât și Fondul Social pentru Clima, va oferi instrumente esențiale pentru a combate sărăcia în transporturi. Guvernul Romaniei va trebui sa sprijine investițiile în infrastructură sustenabilă (electrificată), reducerea costurilor de transport pentru populațiile vulnerabile și crearea de noi oportunități economice în regiunile defavorizate. Succesul depinde de gestionarea eficientă a acestor fonduri și de implementarea altor politici care să asigure că beneficiile ajung la cei care au cea mai mare nevoie', consideră Raul Cazan, președintele Asociației 2Celsius.

Raportul analizează infrastructura rutieră și feroviară existentă, precum și rețeaua de mijloace de transport în comun și cum acestea sunt utilizate la nivel național. Unele regiuni, cum ar fi București și Cluj Napoca, înregistrează mai mult utilizatori ai transportului public în comun, decât toate celelalte județe la un loc.

'Problemele sistemice sunt transversale, regăsim aceleași probleme și în transportul rutier, cel de căi ferate sau public. Sunt diferențe foarte mari și în transportul rural versus urban, dar și între regiunile țării, între orașele din vestul țării față de cele din Dobrogea sau Moldova, pornind de la posibilitățile de cumpărare a biletelor de exemplu, curățenie, frecvență sau vechimea parcului auto. Dacă reușim să gândim cât mai sistemic și structural, e foarte posibil, ca într-un termen relativ mediu, să ne crească impactul pozitiv asupra problemelor de inegalitate și inechitate socială. Există posibilități de finanțare însă capacitatea de absorbție este în continuare foarte mică din cauza lipsei de coordonare între actorii implicați în gestionarea și dezvoltarea transporturilor', a transmis Adela Fofiu, realizatoarea raportului.

Potrivit sursei citate, lipsa unor politici specifice pentru mobilitatea rurală și serviciile de transport contribuie și mai mult la sărăcia legată de mobilitate. Programele de dezvoltare rurală se concentrează pe infrastructură, cum ar fi drumurile locale, fără a aborda în mod adecvat nevoia de servicii de transport. O abordare mai cuprinzătoare a transportului durabil implică reducerea dependenței de automobile și investirea în infrastructuri favorabile modurilor alternative de transport.

Raportul arată că lipsa accesului la transport adecvat reduce oportunitățile de muncă, educație și servicii esențiale pentru grupurile vulnerabile; disparitățile urbane-rurale accentuează excluziunea socială; 51,7% din populația rurală este expusă riscului de sărăcie sau excluziune socială din cauza lipsei de transport adecvat; rețeaua de drumuri din România este una dintre cele mai puțin dezvoltate din UE, cu doar 38 km la 1 milion de locuitori; rețeaua rutieră și feroviară este inegal dezvoltată, cu regiuni precum Moldova rămânând slab conectate la restul țării.

Regiunile vestice, cum ar fi Arad și Timișoara, beneficiază de infrastructură mai dezvoltată comparativ cu Moldova și alte regiuni din est. Această discrepanță limitează accesul echitabil la oportunități economice, se arată în raport.

În ultimii 30 de ani, doar 700 km de cale ferată au fost modernizați, iar transportul public urban este polarizat în favoarea marilor orașe. În 2023, trenurile din România au acumulat întârzieri de peste 8,2 ani, afectând milioane de călători. București și Cluj au avut peste 560 milioane de călători în transportul public în 2022, depășind totalul călătorilor din toate celelalte județe la un loc.

De asemenea, poluarea urbană este agravată de lipsa alternativelor viabile la transportul cu autoturismul personal, iar investițiile în transport electric și digitalizare au avansat în marile orașe, dar nu sunt suficiente pentru a combate efectele schimbărilor climatice.

2Celsius este o organizație neguvernamentală înființată în 2010 cu scopul de a influența politicile privind schimbările climatice la nivel național și european. AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Irina Giurgiu)