Popa (BNR): Creșterea randamentelor titlurilor de stat americane antrenează, în lanț, scumpirea creditului în Europa
Piața capitalului este globală, iar creșterea randamentelor titlurilor de stat americane antrenează, în lanț, scumpirea creditului în Europa și în piețele emergente, susține Cristian Popa, membru în Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României (BNR), într-un articol de opinie transmis joi AGERPRES.
El a subliniat că opinia îi aparține și nu reprezintă poziția Băncii Naționale a României.
''În mod normal, piețele și băncile centrale se mișcă în aceeași direcție, dar nu mereu și în același ritm. Când nu o fac, de obicei înseamnă că piețele anticipează o realitate economică diferită de cea luată în calcul de factorii de decizie. Dobânda la 10 ani a SUA este considerată barometrul global al costului capitalului. În mod tradițional, aceasta reflectă atât politica monetară a Fed, cât și așteptările pe termen mai lung ale investitorilor privind spre exemplu inflația și creșterea economică. Deși în ultimul an băncile centrale din economiile dezvoltate au redus dobânzile cheie, dobânzile obligațiunilor guvernamentale au crescut. Economia reală resimte puțin sau deloc reducerea dobânzilor de către băncile centrale, iar costurile de finanțare pentru companii și gospodării au rămas ridicate. Piața capitalului este globală, iar creșterea randamentelor titlurilor de stat americane antrenează, în lanț, scumpirea creditului în Europa și în piețele emergente. Piețele financiare par decuplate de băncile centrale, investitorii anticipând că politica monetară restrictivă va fi menținută pentru mai mult timp'', a subliniat Cristian Popa, în articolul intitulat ''Când America strănută, restul lumii răcește''.
Potrivit acestuia, o parte din explicație constă în revenirea lui Donald Trump la Casa Albă.
''Deși noul președinte vine cu multe politici liberale, dereglementare, pro-business și pro-libertate individuală, retorica protecționistă, promisiunile privind tarife vamale punitive și o posibilă reducere drastică a imigrației sunt factori care ar putea influența ascendent dinamica inflației. Costurile de producție ar putea crește, forța de muncă s-ar restrânge, iar Fed ar putea fi nevoită să mențină o politică monetară restrictivă pentru mai mult timp decât se anticipa anterior. Măsurile protecționiste duc la scumpiri, deci inflație'', a adăugat Cristian Popa.
În opinia sa, o altă explicație este că Trezoreria SUA emite volume record de titluri de stat pentru a finanța un deficit bugetar deloc mic de aproximativ 6,5% din PIB în 2024 (pentru 2025 se va apropia de 2 trilioane dolari, conform CBO), iar cumpărătorii tradiționali și-au redus expunerea sau cer randamente mai mari pentru a justifica și compensa o inflație anticipată mai mare.
''Pe scurt, cererea nu ține pasul cu oferta, așa că prețurile obligațiunilor scad, iar randamentele cresc. Investitorii sunt astăzi mai sceptici decât în trecut în ceea ce privește capacitatea SUA de a rezolva problema deficitului. În plus, finalizarea programelor de relaxare cantitativă (QE) a eliminat unul dintre cei mai mari cumpărători de titluri de stat americane: Rezerva Federală. În trecut, Fed absorbea o bună parte din datoria emisă, limitând astfel creșterea randamentelor. Acum, însă, vorbim despre o înăsprire cantitativă (QT), opusul relaxării, ceea ce agravează presiunile pe piața obligațiunilor guvernamentale. Cu băncile centrale care nu mai cumpără obligațiuni și, în unele cazuri, vânzând active, investitorii privați trebuie să absoarbă un volum și mai mare de datorie'', a adăugat oficialul BNR.
În opinia sa, creșterea randamentelor titlurilor de stat reflectă și o majorare a 'term premium', adică a compensației suplimentare cerute de investitori pentru a deține datorie pe termen lung.
Potrivit acestuia, problema dobânzilor mai mari nu se rezumă doar la SUA. Randamentele obligațiunilor germane și franceze au urcat și ele, iar cele din Marea Britanie au atins un maxim văzut ultima dată în 2008. Statele cu deficite mari resimt deja presiunea, vedem același fenomen și noi în România, chiar mai intens. În piețele emergente, creșterea dobânzilor americane generează o migrare/fugă a capitalului. Logica este simplă: de ce ar împrumuta cineva un stat emergent spre exemplu la 6%, când poate împrumuta SUA la 4,5%? Capitalul curge acolo unde este recompensat cel mai bine, menționează Cristian Popa.
Totodată, guvernele cu datorii mari se confruntă deja cu costuri de refinanțare în creștere, iar investitorii încep să pună la îndoială sustenabilitatea acestor datorii. Este mecanismul piețelor de a sancționa și corecta excesele.
''Creșterea randamentelor obligațiunilor nu este neapărat un semnal de criză, dar reflectă o schimbare în percepția riscului. Investitorii par să creadă că inflația ar putea reveni, suficient cât să mențină presiunea asupra băncilor centrale și să scrutinizeze mai atent politicile guvernelor pe care le împrumută. Trebuie menționat că nivelul actual al dobânzilor la obligațiunile guvernamentale, chiar dacă pare ridicat în comparație cu ultimii 15 ani (epoca banilor ieftini), este în linie cu perioada de la începutul anilor 2000 (până la criza din 2008) și chiar foarte redus în comparație cu anii '80, de exemplu'', se mai precizează în articol.
La începutul anului 2024, piețele anticipau o politică monetară mai relaxată, cu mai multe reduceri ale ratelor dobânzilor, ceea ce s-a materializat doar parțial. În prezent, percepția investitorilor este că politica monetară va rămâne mai restrictivă. Piețele au virat de la optimism spre pesimism, precizează sursa citată.
Dacă factorii ciclici au coborât inflația în ultimii doi ani, cei structurali o împing în sus (deficite, războaie, înverzire, demografie). Astfel, forțele fundamentale care împing randamentele în sus nu vor dispărea prea curând. Politicile fiscale expansioniste sunt în vogă, protecționismul la fel, tensiunile geopolitice continuă să crească, iar disputele comerciale s-ar putea intensifica, ceea ce înseamnă presiuni inflaționiste mai mari, dobânzi mai mari și o creștere economică mai redusă. Băncile centrale nu au de ales: trebuie să rămână de partea prudenței. Viitorul ne va spune dacă piețele financiare anticipează corect.
Oficialul BNR susține că, în urma ședinței de miercuri, 29 ianuarie, Fed pare să fi 'împrumutat' din prudența piețelor, hotărând menținerea dobânzii de politică monetară în intervalul 4,25% - 4,50%. AGERPRES/(AS - autor: Nicoleta Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Gabriela Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
România și alte patru state UE au solicitat Comisiei Europene măsuri urgente pentru sectorul ovin și caprin (ministru)
România, Bulgaria, Cipru, Croația și Grecia au solicitat Comisiei Europene măsuri urgente pentru sectorul ovin și caprin, printre care o aplicare flexibilă a restricțiilor, analiza aprofundată a rolului vaccinării pentru bolile de categoria A și facilitarea circulației în interiorul UE a animalelor vaccinate, a anunțat ministrul interimar al Agriculturii,
APIA atenționează fermierii asupra termenelor din Campania 2026; nerespectarea acestora poate atrage sancțiuni
Nerespectarea condițiilor și termenelor aferente intervențiilor accesate de fermieri în cadrul Campaniei 2026 poate conduce la aplicarea unor sancțiuni, avertizează Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA). 'APIA reamintește că, în funcție de angajamentele asumate în cadrul intervențiilor de dezvoltare ru
Marinescu: Cheltuim cu dobânzile mai mult decât deficitul la care țintim să ajungem
Cheltuielile cu dobânzile sunt prevăzute în bugetul actual la 3% din PIB, astfel că România cheltuie mai mult decât deficitul la care țintește să ajungă, a atras atenția, marți, viceguvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Cosmin Marinescu. 'În cele două decenii de la aderare, România a &ici
Darău: Am aprobat primul sistem unitar de fundamentare a remunerației administratorilor companiilor din portofoliul Ministerului Economiei
Administratorii companiilor de stat din portofoliul Ministerului Economiei ar putea fi remunerați după un sistem unitar, care pornește de la salariul mediu brut din sector și are în vedere criterii precum dimensiunea companiei, importanța strategică, volumul investițiilor raportat la cifra de afaceri, listarea la bursă și profitabilitatea.
MADR propune dublarea fondurilor pentru sprijinirea fermierilor afectați de creșterea prețurilor la îngrășăminte
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a publicat în transparență decizională proiectul de Hotărâre a Guvernului privind acordarea unui sprijin financiar de urgență în agricultură pentru compensarea creșterii prețurilor la îngrășăminte în anul 2026, în contextul crizei din Orientul Mijlociu, solicitând dublarea
Buzoianu: Grupul de lucru pentru arderile ilegale din Sintești nu include Direcția de Mediu București
Grupul de lucru constituit de Comitetul Județean pentru Situații de Urgență (CJSU) Ilfov pentru problema arderilor ilegale din Sintești nu include Direcția de Mediu București, autoritatea care gestionează datele stației de monitorizare a calității aerului din zonă, a anunțat, marți, ministra interimară a Mediului, Diana Buzoianu. 'Doamna S
Peste 49.000 de tone de produse au fost colectate în zece ani de funcționare a Federației Băncilor pentru Alimente
Peste 49.000 de tone de produse au fost colectate în zece ani de funcționare a Federației Băncilor pentru Alimente din România (FBAR), timp în care peste 44.000 de tone de alimente au fost salvate direct de la risipă din lanțul agroalimentar și peste 4.000 de tone au fost donate de cetățeni prin intermediul campaniilor de colectă națională de alimen
Dăianu: România are nevoie de o lege a salarizării unitare
România are nevoie de o lege a salarizării unitare, iar aceasta ar trebui avută în vedere la construcția bugetului pentru 2027, a declarat marți Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, care a pledat, totodată, pentru o indexare prudentă a pensiilor și a salariilor din sectorul bugetar. 'Ce este o știre bună? Și domnul m
ANPIS a plătit în septembrie drepturile de asistență socială aferente lunii august
Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială (ANPIS), prin agențiile teritoriale, a plătit în septembrie fondurile necesare pentru plata beneficiilor de asistență socială aferente lunii august din acest an, informează marți agenția. Astfel, au fost virate: peste 1,139 miliarde lei pentru 3.385.783 de beneficiari ai alocațiilor de
Nazare: Construcția unui buget credibil pentru 2027 este o condiție esențială
Construcția unui buget credibil pentru 2027, care să fie respectat și în execuția bugetară de anul viitor, reprezintă o condiție esențială pentru continuarea consolidării fiscale a României și pentru îmbunătățirea perspectivei de rating a țării, consideră ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare. 'În prim
ANAF Antifraudă: 905.212 lei achitați la bugetul de stat după un control la un salon de estetică din București
Administratorul unui salon de servicii estetice din București a achitat la bugetul de stat 905.212 lei, în urma unui control al Direcției Generale Antifraudă Fiscală (DGAF), care a identificat obligații fiscale suplimentare de peste 537.000 de lei, informează, marți, Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF). Potrivit sursei citat
Isărescu: Parcursul de consolidare fiscal-bugetară este esențial pentru credibilitatea României
Parcursul de consolidare fiscal-bugetară este esențial pentru credibilitatea României, iar politicile economice trebuie să fie atent calibrate, predictibile și, deci, credibile, a afirmat, marți, guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu. 'De la bun început, în lucrarea 'Sustenabilitatea financiar
APIA: 35.711 cereri de ajutor de stat pentru sectoarele bovin și suin
Un număr de 35.711 cereri de ajutor de stat pentru sectoarele bovin și suin au fost depuse la nivel național, în cadrul celor două scheme instituite în 2026 în contextul crizei din Orientul Mijlociu, informează, marți, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA). Astfel, pentru sectorul bovin au fost depuse 35.477 de cereri, pen
Theodor Stolojan: Reducerea ritmului de creștere economică în România a început în 2022
Reducerea ritmului de creștere economică în România a început odată cu anul 2022, cu trei ani și jumătate înainte de a se lua orice măsură de austeritate, a declarat, marți, Theodor Stolojan, fost prim-ministru și fost ministru al Finanțelor, la un eveniment de specialitate. 'Noi avem, ca să spun așa, un beneficiu e
Peste 58 de milioane de tone de deșeuri alimentare, generate anual în Uniunea Europeană
Peste 58,2 de milioane de tone de deșeuri alimentare au fost generate în Uniunea Europeană în 2023, echivalentul a aproximativ 130 de kilograme pe locuitor, iar mai mult de jumătate din această cantitate provine din gospodării, potrivit datelor Eurostat citate de InfoCons - Organizație Europeană pentru Protecția Consumatorilor, cu ocazia Zilei Internaționale de C