Căprariu (Deloitte): Directorii financiari români, mai puțin optimiști în privința perspectivelor financiare ale companiilor lor
Directorii financiari români sunt, în general, mai puțin optimiști în privința perspectivelor financiare ale companiilor lor în anul următor, ceea ce este de înțeles în contextul geopolitic actual, a declarat miercuri Zeno Căprariu, partener Audit, Deloitte România, coordonatorul CFO Program în România, în cadrul unei conferințe.
'Directorii financiari români sunt, în general, mai puțin optimiști în privința perspectivelor financiare ale companiilor lor în anul următor, ceea ce este de înțeles în contextul geopolitic actual, atât la nivel global, cât și local, reflectând un risc mai mare într-un context economic și geopolitic mai provocator. Doar 21% dintre directorii financiari români sunt acum mai optimiști în legătură cu perspectivele financiare ale companiilor lor, comparativ cu 26% în 2023 și cu 15% mai puțin decât în 2021, când ne aflam într-o situație legată de Covid. În Europa Centrală, 34% dintre respondenți sunt mai optimiști, față de 36% în anul anterior', a spus Zeno Căprariu, la videoconferința Deloitte CFO Summit 2025 'Care sunt așteptările directorilor financiari pentru complicatul an 2025?'.
El a afirmat că liderii financiari din România se numără printre cei mai pesimiști din Europa în ceea ce privește perspectivele financiare ale companiilor lor, ceea ce reprezintă un motiv de îngrijorare. România se află pe locul trei în clasamentul celor mai pesimiste țări europene din sondajul Deloitte, după Austria și Germania.
Potrivit unui comunicat al companiei de consultanță în care sunt prezentate rezultatele studiului Deloitte CFO Survey România 2025, firmele din România se așteaptă la un an provocator, caracterizat prin optimism moderat, în care se vor concentra pe gestionarea riscurilor și a costurilor.
Majoritatea directorilor financiari români se așteaptă la o creștere a veniturilor în acest an (58%), dar ponderea acestora a scăzut continuu în ultimii ani, de la 73% în 2021. Așteptările lor sunt în concordanță cu cele ale omologilor din Europa Centrală.
Studiul subliniază nivelul semnificativ mai mare de prudență vizavi de cheltuielile de capital (CAPEX) comparativ cu anul precedent și cu răspunsurile la nivelul regiunii Europei Centrale. Ponderea celor care anticipează o creștere a CAPEX a scăzut de la 46% în ediția anterioară, la 34%, în timp ce proporția celor care se așteaptă la o scădere a crescut brusc, de la 19% în anul precedent, la 33%.
În ceea ce privește numărul de angajați, doar 26% dintre directorii financiari locali prevăd o creștere, procent în scădere semnificativă de la 37% anul trecut, iar 28% prognozează o scădere, în creștere de la 18% în studiul anterior.
Apetitul pentru risc a scăzut, 87% dintre respondenți fiind de acord că 2025 nu este un moment propice pentru asumarea unor riscuri mai mari, tendință identificată și la nivel regional. Principalele riscuri pentru companiile din România derivă din previziunile rezervate legate de evoluțiile economice, care vor afecta cererea atât pe plan intern (44% dintre respondenți se așteaptă la o scădere), cât și pe plan extern (33% se așteaptă la o reducere a cererii externe), din intensificarea cadrului de reglementare (menționată de 44% dintre respondenți), deficitul de forță de muncă (39%) și din evoluțiile geopolitice (35%). Printre cele mai grave riscuri geopolitice, conflictul din Ucraina a fost menționat de aproape jumătate dintre respondenți (47%).
Inflația este, de asemenea, o preocupare majoră pentru companiile românești, chiar dacă nivelul estimat al acesteia a scăzut de la 11,2% în urmă cu doi ani, la 5,4%, o previziune mai pesimistă decât cea a Băncii Naționale a României și cea a Institutului Național de Statistică. Pentru zona euro, participanții la studiu estimează o rată a inflației de 3,1% în următoarele 12 luni. Opiniile directorilor financiari din România asupra inflației sunt în consens cu cele ale omologilor din Europa Centrală, ambele fiind mai rezervate decât cele emise de instituțiile financiare naționale și internaționale și de macro-economiști.
În acest context, managementul costurilor este prioritatea companiilor, menționată de 37% dintre participanții la studiu. Alte arii pe care companiile din România se vor concentra în 2025 sunt creșterea organică (24%), creșterea pe piețele existente (8%) și introducerea de noi produse și servicii (tot 8%).
'În perioada în care am efectuat studiul, mediul de business aștepta anunțarea măsurilor pentru reducerea deficitului bugetar, așadar am întrebat directorii financiari din România care sunt estimările lor cu privire la sistemul fiscal. Cum era de așteptat, cei mai mulți au prevăzut creșteri. De asemenea, ei întrevăd o posibilă creștere a costului finanțării, din cauza nivelului de incertitudine economică și politică. Aceste aspecte explică parțial abordarea lor prudentă față de investiții și ne reamintesc că mediul de afaceri are nevoie în primul rând de stabilitate politică și de predictibilitate legislativă', a declarat Zeno Căprariu.
Studiul Deloitte CFO Survey România 2025 a fost efectuat în perioada septembrie-octombrie 2024. Răspunsurile locale sunt comparate cu datele agregate colectate de la peste 650 de directori financiari din 14 țări din Europa Centrală - Albania, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Cehia, Croația, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Serbia, Slovacia, Slovenia și Ungaria. AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dãdârlat)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
România și alte patru state UE au solicitat Comisiei Europene măsuri urgente pentru sectorul ovin și caprin (ministru)
România, Bulgaria, Cipru, Croația și Grecia au solicitat Comisiei Europene măsuri urgente pentru sectorul ovin și caprin, printre care o aplicare flexibilă a restricțiilor, analiza aprofundată a rolului vaccinării pentru bolile de categoria A și facilitarea circulației în interiorul UE a animalelor vaccinate, a anunțat ministrul interimar al Agriculturii,
APIA atenționează fermierii asupra termenelor din Campania 2026; nerespectarea acestora poate atrage sancțiuni
Nerespectarea condițiilor și termenelor aferente intervențiilor accesate de fermieri în cadrul Campaniei 2026 poate conduce la aplicarea unor sancțiuni, avertizează Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA). 'APIA reamintește că, în funcție de angajamentele asumate în cadrul intervențiilor de dezvoltare ru
Marinescu: Cheltuim cu dobânzile mai mult decât deficitul la care țintim să ajungem
Cheltuielile cu dobânzile sunt prevăzute în bugetul actual la 3% din PIB, astfel că România cheltuie mai mult decât deficitul la care țintește să ajungă, a atras atenția, marți, viceguvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Cosmin Marinescu. 'În cele două decenii de la aderare, România a &ici
Darău: Am aprobat primul sistem unitar de fundamentare a remunerației administratorilor companiilor din portofoliul Ministerului Economiei
Administratorii companiilor de stat din portofoliul Ministerului Economiei ar putea fi remunerați după un sistem unitar, care pornește de la salariul mediu brut din sector și are în vedere criterii precum dimensiunea companiei, importanța strategică, volumul investițiilor raportat la cifra de afaceri, listarea la bursă și profitabilitatea.
MADR propune dublarea fondurilor pentru sprijinirea fermierilor afectați de creșterea prețurilor la îngrășăminte
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a publicat în transparență decizională proiectul de Hotărâre a Guvernului privind acordarea unui sprijin financiar de urgență în agricultură pentru compensarea creșterii prețurilor la îngrășăminte în anul 2026, în contextul crizei din Orientul Mijlociu, solicitând dublarea
Buzoianu: Grupul de lucru pentru arderile ilegale din Sintești nu include Direcția de Mediu București
Grupul de lucru constituit de Comitetul Județean pentru Situații de Urgență (CJSU) Ilfov pentru problema arderilor ilegale din Sintești nu include Direcția de Mediu București, autoritatea care gestionează datele stației de monitorizare a calității aerului din zonă, a anunțat, marți, ministra interimară a Mediului, Diana Buzoianu. 'Doamna S
Peste 49.000 de tone de produse au fost colectate în zece ani de funcționare a Federației Băncilor pentru Alimente
Peste 49.000 de tone de produse au fost colectate în zece ani de funcționare a Federației Băncilor pentru Alimente din România (FBAR), timp în care peste 44.000 de tone de alimente au fost salvate direct de la risipă din lanțul agroalimentar și peste 4.000 de tone au fost donate de cetățeni prin intermediul campaniilor de colectă națională de alimen
Dăianu: România are nevoie de o lege a salarizării unitare
România are nevoie de o lege a salarizării unitare, iar aceasta ar trebui avută în vedere la construcția bugetului pentru 2027, a declarat marți Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, care a pledat, totodată, pentru o indexare prudentă a pensiilor și a salariilor din sectorul bugetar. 'Ce este o știre bună? Și domnul m
ANPIS a plătit în septembrie drepturile de asistență socială aferente lunii august
Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială (ANPIS), prin agențiile teritoriale, a plătit în septembrie fondurile necesare pentru plata beneficiilor de asistență socială aferente lunii august din acest an, informează marți agenția. Astfel, au fost virate: peste 1,139 miliarde lei pentru 3.385.783 de beneficiari ai alocațiilor de
Nazare: Construcția unui buget credibil pentru 2027 este o condiție esențială
Construcția unui buget credibil pentru 2027, care să fie respectat și în execuția bugetară de anul viitor, reprezintă o condiție esențială pentru continuarea consolidării fiscale a României și pentru îmbunătățirea perspectivei de rating a țării, consideră ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare. 'În prim
ANAF Antifraudă: 905.212 lei achitați la bugetul de stat după un control la un salon de estetică din București
Administratorul unui salon de servicii estetice din București a achitat la bugetul de stat 905.212 lei, în urma unui control al Direcției Generale Antifraudă Fiscală (DGAF), care a identificat obligații fiscale suplimentare de peste 537.000 de lei, informează, marți, Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF). Potrivit sursei citat
Isărescu: Parcursul de consolidare fiscal-bugetară este esențial pentru credibilitatea României
Parcursul de consolidare fiscal-bugetară este esențial pentru credibilitatea României, iar politicile economice trebuie să fie atent calibrate, predictibile și, deci, credibile, a afirmat, marți, guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu. 'De la bun început, în lucrarea 'Sustenabilitatea financiar
APIA: 35.711 cereri de ajutor de stat pentru sectoarele bovin și suin
Un număr de 35.711 cereri de ajutor de stat pentru sectoarele bovin și suin au fost depuse la nivel național, în cadrul celor două scheme instituite în 2026 în contextul crizei din Orientul Mijlociu, informează, marți, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA). Astfel, pentru sectorul bovin au fost depuse 35.477 de cereri, pen
Theodor Stolojan: Reducerea ritmului de creștere economică în România a început în 2022
Reducerea ritmului de creștere economică în România a început odată cu anul 2022, cu trei ani și jumătate înainte de a se lua orice măsură de austeritate, a declarat, marți, Theodor Stolojan, fost prim-ministru și fost ministru al Finanțelor, la un eveniment de specialitate. 'Noi avem, ca să spun așa, un beneficiu e
Peste 58 de milioane de tone de deșeuri alimentare, generate anual în Uniunea Europeană
Peste 58,2 de milioane de tone de deșeuri alimentare au fost generate în Uniunea Europeană în 2023, echivalentul a aproximativ 130 de kilograme pe locuitor, iar mai mult de jumătate din această cantitate provine din gospodării, potrivit datelor Eurostat citate de InfoCons - Organizație Europeană pentru Protecția Consumatorilor, cu ocazia Zilei Internaționale de C











