Războiul din Ucraina a afectat economia României cu 1,6 pp în 2022; inflația ar fi crescut, în absența războiului, mai puțin cu 1 pp (studiu)
Războiul din Ucraina a afectat economia României cu 1,6 puncte procentuale în 2022, iar inflația ar fi crescut mai puțin cu 1 punct procentual, arată studiul 'Macroeconomic Consequences of the War in Ukraine on Central and Eastern European Economies: A SVAR Analysis' publicat pe website-ul BNR, având ca autori pe Daniel Dăianu, Tudor Grosu, Andrei Neacșu, Andrei Tănase și Radu Vrânceanu.
'Estimările pentru România indică, pentru anul 2022, un PIB cu 1,6 puncte procentuale mai redus relativ la absența războiului din Ucraina. Impactul aferent României este cel mai ridicat în cadrul grupului analizat, aproximativ dublu față de cel estimat pentru celelalte state. În ceea ce privește inflația, prețurile ar fi crescut cu aproape 1 punct procentual mai puțin relativ la absența războiului. Totodată, analiza intervalelor de incertitudine aferente estimărilor arată faptul că impactul estimat al războiului ar fi putut fi mai mare. În cadrul grupului de state analizate, se notează un anumit grad de eterogeneitate a rezultatelor, cel mai redus fiind în cazul Bulgariei, iar cel mai ridicat în cazul Cehiei. Într-o notă generală, creșterea prețurilor la energie ca urmare a războiului din Ucraina a avut un impact disproporționat asupra consumatorilor și a întreprinderilor, companiile mari consumatoare de energie confruntându-se cu costuri operaționale mai mari, randamente reduse ale capitalului propriu și un risc de credit ridicat. Gospodăriile cu venituri reduse au fost cele mai afectate, înregistrând o scădere semnificativă a resurselor pentru consum. Studiul nu abordează în mod specific aceste efecte distributive, concentrându-se în schimb pe implicațiile macroeconomice', se spune într-un comunicat al BNR.
Analiza se concentrează pe efectele pe termen scurt ale șocului și, ca atare, nu permite tragerea unor concluzii cu privire la schimbările structurale pe care războiul le-ar fi putut produce. În cadrul schimbărilor structurale potențiale s-ar putea lua în considerare incertitudinea crescută a investițiilor în țările aflate în proximitatea zonei de conflict, prețul relativ mai ridicat al energiei (cu efecte asupra alocării resurselor), o înrăutățire a coeziunii sociale, decuplarea economică de Rusia și reorientarea fluxurilor comerciale către alte țări. În același timp, se amplifică provocările legate de gestionarea creșterii datoriei publice și a deficitelor bugetare.
În schimb, semnalează analiza, războiul poate prezenta unele oportunități pentru economiile din flancul estic. Printre acestea se numără transferul în regiune a întreprinderilor occidentale care își desfășurau anterior activitatea în Ucraina sau Rusia, creșterea investițiilor în sectorul apărării, care ar putea stimula creșterea economică pe termen scurt (deși constrângerile bugetare ar putea afecta alocarea resurselor către sectoarele civile) și avansarea proiectelor strategice în cadrul cooperării consolidate a NATO.
Din punct de vedere al politicilor macroeconomice, constatările studiului subliniază rolul esențial al absorbției eficiente a fondurilor UE, în special a celor alocate în cadrul programelor 'Next Generation EU', în atenuarea efectelor negative persistente ale invaziei rusești în Ucraina. Aceste fonduri pot oferi un sprijin extrem de necesar pentru redresarea economică prin finanțarea investițiilor cheie în infrastructură, energie verde și digitalizare, care nu doar stimulează creșterea economică, ci și consolidează reziliența pe termen lung.
Studiul, publicat pe website-ul BNR și având ca autori pe Daniel Dăianu, Tudor Grosu, Andrei Neacșu, Andrei Tănase și Radu Vrânceanu, investighează efectele macroeconomice ale invaziei Rusiei în Ucraina în februarie 2022 asupra economiilor din regiune, în particular Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia și România.
Analiza sugerează un impact în general mai mare asupra activității economice în țările din Europa Centrală și de Est în comparație cu economiile din Europa de Vest. Rezultatul poate fi atribuit slăbiciunilor structurale ale acestor economii și, totodată, apropierii geografice de zona de conflict, care a dus la o volatilitate mai mare a variabilelor macroeconomice.
Invazia Rusiei în Ucraina în februarie 2022 s-a transformat într-un război terestru de mare intensitate. Țările din Europa Centrală și de Est (ECE) au reacționat rapid la provocările umanitare și militare generate de război. Acestea au primit un număr mare de refugiați ucraineni, au furnizat arme și muniții Ucrainei și au cooperat în cadrul NATO pentru a se coordona sprijinul logistic și militar. În plus, țările din prima linie au crescut eforturile de asigurare a unei capacități de apărare superioare.
Războiul din Ucraina a adus un nou val de provocări, creșterea prețurilor la energie determinând creșterea costurilor de producție și erodarea puterii de cumpărare a gospodăriilor. Această dinamică a afectat competitivitatea întreprinderilor și a redus cheltuielile de consum. Întrucât Europa de Vest, principalul partener comercial al țărilor ECE, a suferit, de asemenea, perturbări economice, oportunitățile de export s-au diminuat. În acest context, guvernele au implementat scheme de ajutor pentru populație și întreprinderi, punând și mai mult la încercare finanțele publice, în timp ce băncile centrale au majorat ratele dobânzilor pentru a face față creșterii ratei inflației. Această combinație de măsuri fiscale și monetare a evidențiat presiunile economice semnificative cu care se confruntă regiunea în contextul unor crize suprapuse.
Analiza cantitativă a impactului războiului asupra economiilor menționate s-a bazat pe un set de date care include variabile globale (indicele de risc geopolitic - GPR, prețul petrolului, PIB-ul SUA și IPC SUA) și, respectiv, variabile specifice fiecărei țări (creșterea economică, inflația IAPC, indicatorul sentimentului economic, cursul de schimb real efectiv și rata dobânzii interbancare la 3 luni). Totodată, în sectorul variabilelor globale, a fost inclus prețul gazului, acesta reprezentând un canal important de transmitere a șocurilor.
Indicele GPR, o variabilă de importanță deosebită în cadrul modelului utilizat, aproximează gradul tensiunilor geopolitice pe baza frecvenței articolelor de știri din ziarele importante, care raportează evenimente negative precum războaie, atacuri teroriste și orice tensiuni între state și actori politici care afectează cursul relațiilor internaționale.
Rezultatele obținute de către autorii studiului relevă un mix de efecte ale războiului asupra țărilor ECE. Creșterea prețurilor la energie și, în acest context, scăderea încrederii consumatorilor și a întreprinderilor, au afectat negativ creșterea economică. Totodată, inflația în întreaga regiune a crescut brusc, în principal pe fondul creșterii prețurilor la energie. Ca răspuns, băncile centrale au majorat ratele dobânzilor de referință, urmărind totodată stabilizarea cursului de schimb și menținerea stabilității financiare. Întrucât războiul a avut un efect restrictiv în întreaga regiune, guvernele au pus în aplicare măsuri de sprijin fiscal, cum ar fi subvențiile pentru energie, plafonarea prețurilor și sprijinul sectoarelor vulnerabile, inclusiv industriile mari consumatoare de energie și IMM-urile. AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Irina Giurgiu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
BNR: Aproape 30 de milioane de carduri erau active în România, la finele lunii iunie 2026
Numărul total de carduri active era, la finele lunii iunie 2026, de 29,74 milioane de unități, cu 1,11 milioane mai multe comparativ cu sfârșitul anului anterior, conform datelor centralizate de Banca Națională a României (BNR) și consultate de AGERPRES. Dintre acestea, 25,44 milioane aveau funcție de numerar, cu 750.000 mai multe
Bădulescu (ANAT): Târgul de Turism ar trebui să devină și o platformă de atragere a turiștilor străini în România
Târgul de Turism al României (TTR) ar putea avea un rol mai important în promovarea țării pe piețele externe și în atragerea turiștilor străini, prin participarea operatorilor internaționali, a jurnaliștilor și a specialiștilor din domeniu, în condițiile în care actuala ediție a fost orientată în principal către ofertele dedi
Bursa de la București a pierdut peste 18 miliarde de lei la capitalizare în această săptămână
Bursa de Valori București (BVB) a pierdut, în această săptămână, 18,4 miliarde de lei la capitalizare (-2,58%), în timp ce valoarea tranzacțiilor cu acțiuni a scăzut cu aproape 88 de milioane de lei (-31,65%), potrivit datelor publicate de BVB și consultate de AGERPRES. Capitalizarea bursieră a ajuns la 692,81 miliarde de lei
Report de peste 2,31 milioane de lei la Joker, la tragerile loto de duminică
Un report de peste 2,31 milioane de lei (peste 433.600 de euro) este în joc la categoria I a Joker, la tragerile loto de duminică, în timp ce la Loto 6/49, la aceeași categorie, reportul depășește 1,54 milioane de lei (peste 288.100 de euro), potrivit Loteriei Române. La Noroc se înregistrează un report cumulat de peste
INS: Resursele de energie totale disponibile au crescut cu 1,9%, în 2025, totalizând 42,8 milioane tep
Resursele de energie totale disponibile în anul 2025 au cumulat 42,8 milioane tone echivalent petrol (tep), în creștere cu 1,9% față de anul 2024 ca urmare a majorării importurilor cu 10,6%, a resurselor de gaze naturale utilizabile cu 7,5% și a resurselor de țiței cu 4,5%, conform datelor centralizate de Institutul Național de Statistică și consultate de
Bărhălescu (ANAT): Nivelul real al voucherelor de vacanță ar trebui să fie la 2.500 de lei
Nivelul real al voucherelor de vacanță ar trebui să fie la 2.500 de lei, sumă care reprezintă media pachetului turistic pe care îl achiziționează românii prin agențiile de turism, consideră Cristian Bărhălescu, președintele Asociației Naționale a Agențiilor de Turism din România (ANAT). 'Un nivel real al voucherelor de va
Nazare: Pregătim, împreună cu investitorii, mecanisme prin care resursele publice să atragă finanțări private în economie
Schimbarea modelului de dezvoltare al României presupune mai mult capital pentru companiile care pot crește, inova și ajunge pe piețele internaționale iar împreună cu investitorii pregătim mecanisme prin care resursele publice să atragă finanțări private în economie, susține ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare. 'Consol
Chisăliță: Alimentarea cu energie electrică a fost reluată pentru peste 63.194 de consumatori
Alimentarea cu energie electrică a fost reluată, până la ora 18:00, pentru peste 63.194 de consumatori, din cei 66.350 de consumatori care au rămas fără energie electrică ca urmare a fenomenelor extreme de ieri-noapte în 210 localități din România, potrivit ministrului Energiei, Dumitru Chisăliță. 'Vreau să transmit aprecierea și mulțumir
Petrescu(ASF): Dezvoltarea pieței de capital privat, un pas important pentru diversificarea surselor de finanțare ale economiei românești
Dezvoltarea pieței de capital privat este un pas important pentru diversificarea surselor de finanțare ale economiei românești și pentru stimularea investițiilor productive, consideră președintele Autorității de Supraveghere Financiară, Alexandru Petrescu. Acesta a participat vineri, alături de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, reprezentanți ai Min
România a primit de la bugetul UE cu aproape 79 de miliarde de euro mai mult decât a contribuit (analiză)
România a primit de la bugetul Uniunii Europene cu aproape 79 de miliarde de euro mai mult decât a contribuit, în perioada 2007 - septembrie 2026, în condițiile în care încasările au totalizat 117,66 miliarde de euro, iar contribuțiile s-au ridicat la 38,81 miliarde de euro, potrivit unei analize realizate de Banca Transilvania (BT).
Pistol (CNAIR): Progres de 90% pe ultimul șantier al Autostrăzii Bucureștiului
Progresul pe ultimul șantier al Autostrăzii Bucureștiului (A0) este de 90%, pe cei 17,5 km ai lotului 1 (Joița - Corbeanca) al A0 Nord activitatea concentrându-se pe finalizarea lucrărilor necesare racordării cu DN1A și DN7, obiectivul fiind deschiderea circulației pe acest sector în 2026, a anunțat, vineri, directorul general al Companiei Naționale de Administra
CONAF: Numărul femeilor asociate sau acționare în firmele active din România a crescut cu 53,2%, în ultimii 12 ani
Numărul femeilor asociate sau acționare în firmele active din România a crescut cu 53,2%, în perioada 2013 - 2025, conform cercetării 'România Nevalorificată', întocmită de președinta-fondatoare a Confederației Naționale pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF), Cristina Chiriac. Statistica realizată pe baza
Lucrări la Pasajul Basarab: liniile 4 și 11 se suspendă, liniile 1 și 10 se modifică și se înființează temporar liniile 54, 610 și 611
Liniile de tramvai 4 și 11 vor fi suspendate sâmbătă, tramvaiele 1 și 10 vor circula pe trasee modificate, iar TPBI va înființa temporar linia de tramvai 54 și liniile navetă de autobuz 610 și 611, informează Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public București - Ilfov (TPBI). Potrivit unui comunicat al TPBI, măsurile au fost l
Ministerul Energiei: 44.872 de consumatori au, din nou, energie electrică după intervențiile de vineri dimineață
Un număr de 44.872 de consumatori au din nou energie electrică, după intervențiile din această dimineață efectuate de către echipele operatorilor de distribuție, la nivel național, informează Ministerul Energiei, într-un comunicat de presă transmis, vineri, AGERPRES. 'Intensificările vântului au afectat, în cursul dimineții, rețelele de d
Peste 3.100 de salariați din industria siderurgică din Galați vor primi salariile restante (minister)
Peste 3.100 de salariați din industria siderurgică din Galați, de la Combinatul Liberty și Liberty Tubular Products, vor beneficia de măsurile de protecție prin Fondul de garantare, după ce Guvernul a aprobat, vineri, normele necesare pentru plata salariilor restante ale muncitorilor. 'Peste 3.100 de angajați ai unor operatori economici de interes strategi


