Războiul din Ucraina a afectat economia României cu 1,6 pp în 2022; inflația ar fi crescut, în absența războiului, mai puțin cu 1 pp (studiu)
Războiul din Ucraina a afectat economia României cu 1,6 puncte procentuale în 2022, iar inflația ar fi crescut mai puțin cu 1 punct procentual, arată studiul 'Macroeconomic Consequences of the War in Ukraine on Central and Eastern European Economies: A SVAR Analysis' publicat pe website-ul BNR, având ca autori pe Daniel Dăianu, Tudor Grosu, Andrei Neacșu, Andrei Tănase și Radu Vrânceanu.
'Estimările pentru România indică, pentru anul 2022, un PIB cu 1,6 puncte procentuale mai redus relativ la absența războiului din Ucraina. Impactul aferent României este cel mai ridicat în cadrul grupului analizat, aproximativ dublu față de cel estimat pentru celelalte state. În ceea ce privește inflația, prețurile ar fi crescut cu aproape 1 punct procentual mai puțin relativ la absența războiului. Totodată, analiza intervalelor de incertitudine aferente estimărilor arată faptul că impactul estimat al războiului ar fi putut fi mai mare. În cadrul grupului de state analizate, se notează un anumit grad de eterogeneitate a rezultatelor, cel mai redus fiind în cazul Bulgariei, iar cel mai ridicat în cazul Cehiei. Într-o notă generală, creșterea prețurilor la energie ca urmare a războiului din Ucraina a avut un impact disproporționat asupra consumatorilor și a întreprinderilor, companiile mari consumatoare de energie confruntându-se cu costuri operaționale mai mari, randamente reduse ale capitalului propriu și un risc de credit ridicat. Gospodăriile cu venituri reduse au fost cele mai afectate, înregistrând o scădere semnificativă a resurselor pentru consum. Studiul nu abordează în mod specific aceste efecte distributive, concentrându-se în schimb pe implicațiile macroeconomice', se spune într-un comunicat al BNR.
Analiza se concentrează pe efectele pe termen scurt ale șocului și, ca atare, nu permite tragerea unor concluzii cu privire la schimbările structurale pe care războiul le-ar fi putut produce. În cadrul schimbărilor structurale potențiale s-ar putea lua în considerare incertitudinea crescută a investițiilor în țările aflate în proximitatea zonei de conflict, prețul relativ mai ridicat al energiei (cu efecte asupra alocării resurselor), o înrăutățire a coeziunii sociale, decuplarea economică de Rusia și reorientarea fluxurilor comerciale către alte țări. În același timp, se amplifică provocările legate de gestionarea creșterii datoriei publice și a deficitelor bugetare.
În schimb, semnalează analiza, războiul poate prezenta unele oportunități pentru economiile din flancul estic. Printre acestea se numără transferul în regiune a întreprinderilor occidentale care își desfășurau anterior activitatea în Ucraina sau Rusia, creșterea investițiilor în sectorul apărării, care ar putea stimula creșterea economică pe termen scurt (deși constrângerile bugetare ar putea afecta alocarea resurselor către sectoarele civile) și avansarea proiectelor strategice în cadrul cooperării consolidate a NATO.
Din punct de vedere al politicilor macroeconomice, constatările studiului subliniază rolul esențial al absorbției eficiente a fondurilor UE, în special a celor alocate în cadrul programelor 'Next Generation EU', în atenuarea efectelor negative persistente ale invaziei rusești în Ucraina. Aceste fonduri pot oferi un sprijin extrem de necesar pentru redresarea economică prin finanțarea investițiilor cheie în infrastructură, energie verde și digitalizare, care nu doar stimulează creșterea economică, ci și consolidează reziliența pe termen lung.
Studiul, publicat pe website-ul BNR și având ca autori pe Daniel Dăianu, Tudor Grosu, Andrei Neacșu, Andrei Tănase și Radu Vrânceanu, investighează efectele macroeconomice ale invaziei Rusiei în Ucraina în februarie 2022 asupra economiilor din regiune, în particular Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia și România.
Analiza sugerează un impact în general mai mare asupra activității economice în țările din Europa Centrală și de Est în comparație cu economiile din Europa de Vest. Rezultatul poate fi atribuit slăbiciunilor structurale ale acestor economii și, totodată, apropierii geografice de zona de conflict, care a dus la o volatilitate mai mare a variabilelor macroeconomice.
Invazia Rusiei în Ucraina în februarie 2022 s-a transformat într-un război terestru de mare intensitate. Țările din Europa Centrală și de Est (ECE) au reacționat rapid la provocările umanitare și militare generate de război. Acestea au primit un număr mare de refugiați ucraineni, au furnizat arme și muniții Ucrainei și au cooperat în cadrul NATO pentru a se coordona sprijinul logistic și militar. În plus, țările din prima linie au crescut eforturile de asigurare a unei capacități de apărare superioare.
Războiul din Ucraina a adus un nou val de provocări, creșterea prețurilor la energie determinând creșterea costurilor de producție și erodarea puterii de cumpărare a gospodăriilor. Această dinamică a afectat competitivitatea întreprinderilor și a redus cheltuielile de consum. Întrucât Europa de Vest, principalul partener comercial al țărilor ECE, a suferit, de asemenea, perturbări economice, oportunitățile de export s-au diminuat. În acest context, guvernele au implementat scheme de ajutor pentru populație și întreprinderi, punând și mai mult la încercare finanțele publice, în timp ce băncile centrale au majorat ratele dobânzilor pentru a face față creșterii ratei inflației. Această combinație de măsuri fiscale și monetare a evidențiat presiunile economice semnificative cu care se confruntă regiunea în contextul unor crize suprapuse.
Analiza cantitativă a impactului războiului asupra economiilor menționate s-a bazat pe un set de date care include variabile globale (indicele de risc geopolitic - GPR, prețul petrolului, PIB-ul SUA și IPC SUA) și, respectiv, variabile specifice fiecărei țări (creșterea economică, inflația IAPC, indicatorul sentimentului economic, cursul de schimb real efectiv și rata dobânzii interbancare la 3 luni). Totodată, în sectorul variabilelor globale, a fost inclus prețul gazului, acesta reprezentând un canal important de transmitere a șocurilor.
Indicele GPR, o variabilă de importanță deosebită în cadrul modelului utilizat, aproximează gradul tensiunilor geopolitice pe baza frecvenței articolelor de știri din ziarele importante, care raportează evenimente negative precum războaie, atacuri teroriste și orice tensiuni între state și actori politici care afectează cursul relațiilor internaționale.
Rezultatele obținute de către autorii studiului relevă un mix de efecte ale războiului asupra țărilor ECE. Creșterea prețurilor la energie și, în acest context, scăderea încrederii consumatorilor și a întreprinderilor, au afectat negativ creșterea economică. Totodată, inflația în întreaga regiune a crescut brusc, în principal pe fondul creșterii prețurilor la energie. Ca răspuns, băncile centrale au majorat ratele dobânzilor de referință, urmărind totodată stabilizarea cursului de schimb și menținerea stabilității financiare. Întrucât războiul a avut un efect restrictiv în întreaga regiune, guvernele au pus în aplicare măsuri de sprijin fiscal, cum ar fi subvențiile pentru energie, plafonarea prețurilor și sprijinul sectoarelor vulnerabile, inclusiv industriile mari consumatoare de energie și IMM-urile. AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Irina Giurgiu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
A patra ediție a Forumului de Securitate Cibernetică în energie debutează joi, la Cluj Napoca
Reprezentanți la nivel înalt ai autorităților centrale și de reglementare, lideri ai companiilor din sectorul energetic, specialiști IT/OT și cybersecurity, precum și reprezentanți ai mediului academic se reunesc, joi și vineri, la Cluj Napoca, la a patra ediție a Forumului de Securitate Cibernetică în Energie, eveniment organizat de Distribuție Energie Electrică
Grupul OMVPetrom a afișat un profit net în creștere cu 18%, la 4,1 miliarde lei,după primele nouă luni
Grupul OMV Petrom a afișat un profit net în creștere cu 18% după primele nouă luni din acest an, la 4,1 miliarde lei, în timp ce investițiile s-au majorat cu 27%, la 6,6 miliarde lei, fiind direcționate către proiecte energetice cheie, precum Neptun Deep, SAF/HVO și energie electrică din surse regenerabile, a anunțat, joi, compania. Rezultatul din
Edge Institute și Confederația Concordia prezintă un studiu despre cum folosesc firmele inteligența artificială
Edge Institute și Confederația Patronală Concordia prezintă, joi, la București, rezultatele studiului 'Cum folosesc firmele din România inteligența artificială?'. Studiul a fost realizat pe 1.003 companii românești cu cel puțin zece angajați și analizează nivelul de digitalizare al firmelor, barierele din calea adopției AI
Starea de alertă privind funcționarea Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă, prelungită cu 30 de zile; Hotărârea, publicată în Monitorul Oficial
Comitetul Național pentru Situații de Urgență a publicat miercuri seara, în Monitorul Oficial, hotărârea privind prelungirea cu 30 de zile a stării de alertă în ceea ce privește funcționarea Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă, informează Ministerul Energiei. Printre motivele care au stat la baza acestei hotărâri se n
Cinci linii de tramvai vor circula pe rute modificate, iar linia 47 se suspendă, de joi
Cinci linii de tramvai vor avea traseele modificate începând de joi, iar linia 47 va fi suspendată, timp de patru zile, pe durata lucrărilor efectuate în intersecția Calea Rahovei cu Șoseaua Progresului, a transmis, miercuri, într-un comunicat de presă, Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public București - Ilfov (TPBI).
Apostol: Reducerea TVA și a altor taxe la energie se află printre soluțiile discutate pentru protejarea consumatorilor
Reducerea TVA la energie, precum și a altor taxe și tarife, se numără printre soluțiile care ar putea fi luate în considerare pentru protejarea consumatorilor și a economiei, în condițiile în care actualul context geopolitic face dificilă susținerea unor promisiuni privind prețuri mici la energie, a declarat miercuri Daniel Apostol, directorul gener
Ghigiu: Prioritatea este ca România să încaseze fiecare euro din PNRR la care are dreptul
România solicită Comisiei Europene o abordare flexibilă în evaluarea îndeplinirii țintelor și jaloanelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), astfel încât rezultatele obținute să fie recunoscute, iar țara să poată încasa toate fondurile la care are dreptul, a declarat miercuri ministrul Investițiilor și Proiectelo
Man (ANRE): Investițiile în parcuri fotovoltaice nu mai sunt rentabile fără capacități de stocare a energiei
Investițiile în parcuri fotovoltaice nu mai sunt rentabile fără capacități de stocare a energiei, în condițiile în care perioada de recuperare a investiției a crescut semnificativ, a declarat miercuri Mircea Man, secretar general al Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), la un eveniment de specialitate.
Neagu (BNR): Împrumutați-vă în moneda în care obțineți veniturile
Împrumuturile trebuie luate în moneda în care se obțin veniturile chiar dacă pot fi momente în care ar fi mai ieftin un credit în valută, pentru că, pe termen mediu, evoluțiile ciclice vin cu costuri suplimentare, susține directorul Direcției Stabilitate Financiară din cadrul Băncii Naționale a României (BNR), Florian Neagu.
Federația Solidaritatea solicită un audit intern la ANAF și avertizează asupra riscurilor generate de deficitul de personal
Deficitul de personal din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) reprezintă un risc major pentru colectarea veniturilor bugetare, în condițiile în care pensionările și plecările specialiștilor nu sunt compensate prin noi angajări, avertizează Federația Solidaritatea, care solicită efectuarea de urgență a unui audit intern la nivelul inst
Popa: Anulez ordinul aberant prin care deciziile de închidere de drumuri așteaptă după pixul ministrului
Ordinul prin care deciziile de închidere a unor sectoare de drum, cale ferată sau piste de aeroport așteaptă după pixul ministrului va fi anulat, a anunțat, miercuri, ministrul Transporturilor și Infrastructurii, Ștefan-Ovidiu Popa, pe pagina sa de Facebook. 'Voi anula ordinul aberant prin care deciziile de închidere a unor sec
Consiliul Concurenței analizează preluarea Entersoftone de către Hg Pooled Management Limited
Consiliul Concurenței analizează tranzacția prin care Hg Pooled Management Limited intenționează să preia compania Entersoftone S.M.S.A., împreună cu filialele sale, inclusiv societățile din România Entersoftone SRL și Wisoft Professional Services SRL (WPS), potrivit unui comunicat al autorității de concurență. Tranzacția urmează s
Angajatorii din Spațiul Economic European oferă, prin rețeaua Eures România, 181 de locuri de muncă
Lucrătorii români au la dispoziție 181 de locuri de muncă vacante în Spațiul Economic European (SEE), prin intemediul rețelei Eures România, informează Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM). Conform datelor publicate miercuri, în Norvegia sunt oferite 81 de posturi pentru lucrător în producție
ANOFM: Operatorii economici oferă 30.565 de locuri de muncă la nivel național
Agenții economici oferă, la nivel național, 30.565 de locuri de muncă, majoritatea pentru persoanele fără studii sau cu studii primare/gimnaziale, arată datele centralizate de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), publicate miercuri. Potrivit sursei citate, cele mai multe posturi vacante sunt pentru: conducător auto transp
Ministrul Energiei participă, joi, la Luxemburg, la Consiliul TTE și la Reuniunea ministerială a Alianței Nucleare
Ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, va participa, joi, la reuniunea Consiliului Uniunii Europene pentru Transporturi, Telecomunicații și Energie (TTE - Energie), precum și la reuniunea ministerială a Alianței Nucleare, ce au loc în Luxemburg, informează ministerul de resort, într-o postare publicată miercuri pe pagina de socializare a instituției.