Aderarea totală a României la spaţiul Schengen deschide noi orizonturi pentru turismul de incoming şi poate aduce venituri considerabile începând cu primăvara anului 2025, consideră Gheorghe Fodoreanu, om de turism cu o experienţă de 50 de ani în domeniu, fost preşedinte al Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT).

"Turismul românesc ar fi putut avea şansa unei reveniri puternice pe piaţa europeană datorită avantajelor economice şi a eliminării graniţelor terestre cu Bulgaria şi Ungaria. Cu toate acestea, autorităţile nu au anticipat această deschidere, iar o astfel de oportunitate poate aduce venituri considerabile începând cu primăvara anului 2025", a declarat Gheorghe Fodoreanu, fost preşedinte al Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT), într-o analiză privind turismul de incoming transmisă luni AGERPRES.

Schimbările aduse de aderarea la spaţiul Schengen reprezintă o oportunitate pentru turismul de circuite cu autocare, facilitând accesul turiştilor din ţările central europene.

"Schimbările aduse de aderarea totală la spaţiul Schengen reprezintă o oportunitate majoră pentru turismul de circuite cu autocare, facilitând accesul turiştilor din ţările central europene, pentru care distanţele pentru Maramureş, Bucovina, Transilvania, Delta Dunării, litoralul şi Bucureşti devin accesibile", subliniază Fodoreanu. Această deschidere ar fi trebuit prezentată la târgurile de turism din această zonă a Europei, din noiembrie 2024 până în martie 2025, în aşa fel încât oportunitatea România să fie susţinută de o prezenţă reală, consistentă şi de calitate a standului naţional printre alte oferte europene.

În pofida acestor perspective favorabile, specialiştii din turism semnalează absenţa României de la târgurile internaţionale de turism. "Este inadmisibil ca România să nu participe la târgul Les Thermalies de la Paris, programat între 23 şi 26 ianuarie 2025, mai ales în contextul promovării turismului balnear şi al produselor Ana Aslan", precizează Fodoreanu.

În opinia sa, anularea participării la târgurile de turism din ianuarie - februarie va duce la întârzieri în redresarea turismului de incoming şi va afecta veniturile economiei naţionale. "Această situaţie va avea un impact negativ asupra eforturilor guvernului de a recupera datoriile externe. Turismul de incoming este o resursă valoroasă pentru economia României şi nu trebuie neglijat", a completat expertul în turism.

Potrivit sursei citate, în situaţia actuală a economiei ţării noastre, România are şansa de a se redresa în special prin accesarea fondurilor europene, prin volumul valorii de bani trimişi de către românii din Diaspora către familii, de către agricultură precum şi de către turismul de incoming. "Acestea sunt soluţiile de succes pe care România le-ar putea implementa cu prioritate şi care, alături de industria IT, de laboratoarele farmaceutice, de universităţile de succes, de industria constructoare de maşini plus de toate segmentele din industria României care realizează export pot forma, împreună, un potenţial real eficient care să ne scoată din acest deficit. Din acest punct de vedere, am dori ca politicienii să înţeleagă că turismul de incoming, deci exportul de servicii, reprezintă barometrul de sănătate al industriei unei ţări, este exportul de cea mai mare calitate", a transmis Fodoreanu.

Acesta subliniază că "industria fără fum", aşa cum mai este denumit turismul, reprezintă o modalitate comercială, economică, prin care se obţin bani prin investiţii inteligente în potenţialul turistic al ţării. "A nu se uita că Malta face din turism 30% din PIB, Grecia 20%, Franţa are 83 de milioane de turişti anual, Germania şi-a îndreptat industria turistică inclusiv către incoming (veniturile din turism depăşindu-le pe cele din industria auto), iar la nivel mondial absolut toate ţările se luptă, se întrec pentru atragerea de turişti. Turismul românesc aduce sub 5% din PIB. Nu există ţară care să nu dorească turişti străini. Turismul reprezintă putere economică. Într-o insulă din Oceanul Pacific s-ar putea să nu existe nicio maşină, niciun aeroport dar absolut sigur există mereu o pensiune. Este aşa de simplu. De ce să mai căutăm acul în carul cu fân?", mai arată expertul în analiza sa.

Un element pozitiv vine din partea pieţei media franceze, unde activitatea lui Gheorghe Fodoreanu a fost prezentată într-un interviu acordat revistei "L'arbre a Palabres", editat de grupul "Pret a Partir", una din marile reţele de distribuţie voluntare din Franţa. Alături de România, în această publicaţie au fost prezentate încă 30 de destinaţii de interes major pentru publicul francez. AGERPRES/(AS - editor: Mariana Nica, editor online: Adrian Dădârlat)