logo logo

Agerpres – Agenția Națională de Presă: Știri de actualitate cu informații de încredere pentru o societate bine informată.

Bucuresti

Piaţa Presei Libere nr. 1, sector 1

Telefon: +4 021.2076.110

office@agerpres.ro

RETROSPECTIVĂ România încheie anul 2024 cu perspectivă negativă

Image

România încheie anul 2024 cu perspectivă negativă şi riscă să alunece înspre statutul de ţară nerecomandată pentru investiţii. Primul semnal în acest sens a venit la jumătatea lunii decembrie, când agenţia de evaluare financiară Fitch Ratings a decis să modifice la negativă perspectiva ratingului de ţară al României, deschizând astfel posibilitatea ca, la următoarea evaluare, calificativul să fie coborât la junk.

Într-o analiză a economiei româneşti, care a venit cu aproximativ două luni mai devreme decât programul oficial, agenţia de rating a explicat că revizuirea perspectivei reflectă incertitudinile politice, care afectează perspectivele fiscale, un Parlament mai divizat, precum şi majorarea datoriei publice şi a deficitului bugetar. Potrivit instituţiei, incertitudinile politice au ajuns la un nivel ridicat şi probabil ele vor avea un efect advers semnificativ asupra consolidării fiscale.

"Trebuie să înţelegem că avem o problemă cu bugetul, dar una uriaşă. Avem o problemă de credibilitate în faţa finanţatorilor internaţionali. Instituţiile care fac aceste aprecieri ne împing în junk mâine-poimâine. Avem o problemă de credibilitate în faţa aliaţilor noştri, atât în Alianţa Nord-Atlantică, cât şi în Uniunea Europeană şi avem de făcut şi alegeri prezidenţiale", a atras atenţia recent, preşedintele UDMR, Kelemen Hunor

Bugetul pentru anul în curs, construit iniţial pe un deficit de 5% din PIB, este pe cale să se închidă în dezechilibru semnificativ, deficitul urmând să treacă de 8% din produsul intern brut, o cifră care nu a mai fost depăşită decât în anul pandemiei, 2020, când soldul negativ a fost de 9,5% din PIB.

Primul semnal privind depăşirea ţintelor din buget a venit în primăvara acestui an chiar de la un reprezentant al Ministerului Finanţelor, secretarul de stat Alin Marius Andrieş, care a avertizat că presiunea pe cheltuieli este una foarte mare în acest an, care este unul electoral atât la nivel european, cât mai ales la nivelul României.

"Deficitul bugetar pentru anul 2024, conform Legii bugetului de stat, este 5%. Cu toţii cunoaştem că, fiind un an electoral, atât la nivel european, dar mai ales la nivelul României, când avem toate alegerile în anul 2024, presiunea pe cheltuieli este una foarte mare. După cum ştiţi, anul trecut, la nivelul Guvernului, s-a adoptat un set de măsuri din perspectivă fiscală, care a mers pe trei paliere: pe de o parte introducerea unor noi taxe, pe de altă parte eliminarea unor facilităţi şi în al treilea rând măsuri care să conducă la creşterea capacităţii instituţionale a ANAF şi la o mai bună colectare. Şi anul acesta punem accent în special pe acestea", a menţionat Alin Marius Andrieş, la o conferinţă în luna mai.

După datele publicate pentru jumătatea anului, care au indicat un deficit bugetar de 3,6% din PIB, Consiliul Fiscal a avertizat, pentru prima dată, că există riscul ca soldul negativ să se îndrepte către 8% având în vedere costurile generate de noua lege a pensiilor şi creşterile de salarii din sectorul public.

"Execuţia bugetară pe primele şase luni ale anului 2024 a consemnat un deficit de 3,6% din PIB, cu aproape 1,3 pp mai mare faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, determinat de creşterea accentuată a cheltuielilor bugetare, care a fost parţial contrabalansată de dinamica peste aşteptări a veniturilor bugetare. Evaluarea CF de la momentul opiniei asupra proiectului de buget plasa deficitul cash pe anul în curs în jurul valorii de 6,4% din PIB. Pornind de la execuţia bugetară pe primele şase luni şi alte date, CF consideră că deficitul va depăşi probabil 7% din PIB în acest an, existând riscul să se îndrepte către 8% din PIB. Aceasta şi deoarece noua lege a pensiilor şi creşterile salariale acordate în sectorul public vor genera costuri suplimentare în a doua jumătate a lui 2024, iar sezonalitatea execuţiei bugetare este caracterizată de concentrarea unor categorii de cheltuieli în ultimele luni ale anului", se menţiona într-un raport al Consiliului Fiscal.

Consiliul Fiscal trage un semnal de alarmă cu privire la datoria publică

De asemenea, CF atrăgea atenţia asupra faptului că şi datoria publică a crescut pentru al doilea prag de alertă prevăzut de Legea Responsabilităţii Fiscal Bugetare, urcând la 51,6% din PIB la finalul lunii martie.

În aceste condiţii, preşedintele CF, economistul Daniel Dăianu, a explicat că ajustarea bugetului public nu se poate face numai pe parte de cheltuieli, având în vedere presiuni viitoare pe bugetul public (apărare, educaţie, sănătate publică, etc.). Potrivit acestuia, creşterea de venituri bugetare nu se poate rezuma la o colectare de taxe şi impozite mai bună, ci reclamă şi schimbări în regimul fiscal.

"Nivelul extrem de scăzut al veniturilor fiscale (26-27 la sută din PIB, inclusiv contribuţii) este rezultat şi al unui regim fiscal ce a favorizat evaziunea şi evitarea plăţilor de taxe şi impozite (tax avoidance); a favorizat practici rele ca includerea de cheltuieli personale în cheltuielile firmelor, plata de salarii la negru. Au fost comise greşeli flagrante în regimul fiscal cu ani în urmă, când reduceri de TVA au condus la diminuare de venituri fiscale de circa 4% din PIB. De aici creşterea contribuţiilor sociale pentru a se compensa pierderea de venituri. Un rezultat este că munca a devenit relativ suprataxată faţă de capital. Afirmaţia unora că România este "suprataxată" este neavenită. Există însă o rezistenţă mare la corectarea deficitului bugetar, întrucât aceasta echivalează cu o diminuare a absorbţiei interne, a consumului, a unor venituri. Fapt este că bugetul public se împrumută prea mult, că deficitul de cont curent este prea mare (în jur de 7% din PIB) şi are finanţare prin împrumuturi externe în jur de 50%", se arată în ediţia din august a Raportului Romania-Zona Euro Monitor, coordonat de Daniel Dăianu.

Totodată, potrivit analiştilor economici, creşterile semnificative de salarii în sectorul public, de 20%, majorarea salariului minim şi creşterea substanţială a pensiilor au lăsat mai mulţi bani pentru consum, fapt care a dezechilibrat balanţa externă.

Amnistia de toamnă

În aceste condiţii, la început de toamnă, în septembrie, Guvernul propune o iertare de datorii pentru firme şi persoane fizice, cu scopul declarat de a îmbunătăţi colectarea şi a susţine mediul de afaceri.

"Pentru contribuabilii persoane juridice s-a aprobat anularea accesoriilor în procent de 100% din valoarea acestora, respectiv accesoriile însemnând dobânzi, penalităţi de întârziere şi penalităţi de nedeclarare. Aici, după cum de asemenea se cunoaşte din spaţiul public, discutăm de 330.000 de contribuabili persoane juridice cu un debit restant de 32,4 miliarde de lei, iar pentru contribuabilii persoane fizice avem de asemenea înregistraţi cu debite restante la 31 august 2024 un număr de 848.000 de contribuabili cu o valoare de 39,2 miliarde lei. (...) După cum de asemenea se cunoaşte din spaţiul public, avem, în funcţie de valoarea creanţelor, facilităţile fiscale, respectiv dacă aceste creanţe, respectiv datorii înregistrate la buget sunt până în 5.000 lei, anularea accesoriilor este în procent de 100%, iar de asemenea, din obligaţiile bugetare principale, avem anularea în procent de 50%. Dacă debitul înregistrat este de peste 5.000 lei, atunci anularea obligaţiilor principale este în procent de 25%", a precizat şeful de la Finanţe, Marcel Boloş, după şedinţa Executivului în care s-a aprobat amnistia fiscală.

Estimările ministrului Finanţelor de la acea vreme au indicat că aceste măsuri care privesc îmbunătăţirea colectării creanţelor bugetare ar putea aduce la buget 7,9 miliarde de lei.

Guvernul a adoptat în septembrie prima şi singura rectificare bugetară din acest an, care a urcat deficitul bugetar cu 1,9 puncte procentuale, de la 5% la 6,9% din PIB, o ţintă care, potrivit economiştilor, era mai apropiată de realitate.

"Majorarea deficitului bugetar cu 1,94 puncte procentuale, până la 6,94% din PIB, corespunde noii realităţi economice. Este o decizie avută în vedere în piaţă încă din vara acestui an. Chiar dacă este vorba de o majorare a deficitului bugetar, câtă vreme fundamentul este unul de natură investiţională putem spune că decizia este benefică. Din câte am înţeles este vorba de investiţii în sectoare esenţiale precum sănătate, educaţie, transporturi şi dezvoltare regională. Investiţiile primenesc proiecţiile de PIB potenţial şi este de aşteptat să vedem în viitor o consolidare a nivelului de trai. Trebuie însă să fim consecvenţi", a declarat Florian Libocor, economistul şef al BRD, în luna septembrie a acestui an.

La rândul său, Lucian Anghel, director general adjunct Libra Internet Bank, susţine că este foarte important ca investiţiile publice să rămână pe lista de priorităţi în acest an, întrucât creşterea sectorului construcţiilor depinde de lucrările de infrastructură. Acest sector generează 6-7% din PIB în România.

În condiţiile unui deficit bugetar mult peste ţinta de la începutul anului, mediul de afaceri aşteaptă pentru anul următor o terapie de şoc pentru reducerea soldului negativ, adică "taxe surprinzătoare impuse sectorului privat", după cum a explicat Radu Burnete, director executiv al Confederaţiei Patronale Concordia, într-un interviu pentru Reuters.

Economiştii avertizează, totodată, că măsurile care ar trebui luate pentru reducerea deficitului nu trebuie axate însă doar pe reducerea cheltuielilor. O creştere a încasărilor este extrem de necesară într-o ţară care are cele mai scăzute venituri bugetare raportat la PIB şi care se află pe ultimul loc în ceea ce priveşte eficienţa colectării TVA.

"Un plan bugetar-structural pe 7 ani are sens, date fiind dimensiunea deficitului şi impactul reformelor structurale. Corecţia nu se poate realiza în mod covârşitor prin reduceri de cheltuieli; este nevoie de o creştere importantă a veniturilor bugetare (fiscale), inclusiv prin modificări în regimul fiscal, de reducerea drastică a decalajului la colectarea TVA, extinderea bazei de impozitare, combaterea evaziunii fiscale şi a optimizărilor fiscale. CF a menţionat frecvent că România are printre cele mai joase venituri fiscale (inclusiv contribuţii) din UE - în jur de 26-27% din PIB. Este un nivel complet inadecvat având în vedere presiunile tot mai mari asupra bugetului, ce derivă din efecte ale schimbărilor climatice (vezi şi inundaţiile din acest an), nevoia de a investi mai mult în educaţie şi sănătate, apărare, infrastructuri fizice şi de a crea spaţiu fiscal", se arată în opinia CF din septembrie cu privire la proiectul de rectificare bugetară.

Pe de altă parte, în toamnă, România a obţinut acordul Comisiei Europene pentru un program pe şapte ani de reducere a deficitului bugetar. Ţara se află, din 2020, în procedură de deficit excesiv.

În planul de ajustare cu care autorităţile de la Bucureşti au mers la Bruxelles sunt trecute mai multe măsuri. Pentru creşterea veniturilor se au în vedere îmbunătăţirea colectării, implementarea proiectelor de digitalizare, a modulelor de combatere a evaziunii fiscale, dar şi de îmbunătăţire a cadrului legislativ destinat insolvenţei. Totodată, se estimează că reforma fiscală din 2024 are un impact estimat la 1,1% din PIB. Astfel, în perioada 2024-2026 veniturile bugetare curente sunt estimate să crească de la 29,6% din PIB în anul 2024, la 30,5% din PIB în anul 2025, pentru ca în anul 2026 acestea să ajungă la 31% din PIB.

"Impactul semnificativ asupra veniturilor curente îl are reforma fiscală cu un impact bugetar estimat la cel puţin 1,1% din PIB pentru anul 2025, net de impactul majorării plafonului neimpozabil pentru veniturile din pensii, împreună cu îmbunătăţirea colectării +0,5% din PIB pentru perioada de prognoză", se subliniază în proiectul cu care România a mers la Comisia Europeană.

Pe partea de cheltuieli bugetare se au în vedere mai multe ipoteze, printre care o puternică moderare a creşterii cheltuielilor de personal, introducerea indicatorilor de performanţă în domeniul salarizării, restructurarea sistemului de facilităţi acordate anumitor categorii de personal din sectorul public. Astfel, cheltuielile totale sunt estimate sa atingă un maxim în anul 2025, de 41,2% din PIB, în principal pe seama creşterii investiţiilor publice la un nivel record, estimat la 7,9% din PIB. Ulterior, ponderea cheltuielilor se reduce gradual până la nivelul de 35,9% din PIB la finalul orizontului de prognoză.

Estimările privind ponderea datoriei publice în PIB indică o evoluţie ascendentă până în anul 2029 (62,6% din PIB), corespunzătoare perioadei de implementare a reformelor şi a proiectelor de investiţii, inclusiv a celor realizate în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, urmată ulterior de o evoluţie descendentă ca urmare a consolidării fiscale mai accentuată în termeni de deficit ESA, cu încadrarea sub pragul de 60% din PIB până la finalul orizontului de analiză.

Concomitent cu ajustarea deficitului bugetar, se va reduce gradual şi deficitul contului curent al balanţei de plăţi, la 5,6% la nivelul anului 2028, respectiv cu 2,1 puncte procentuale în PIB comparativ cu anul 2024.

Daniel Dăianu avertizează că România nu trebuie să mizeze pe răbdarea pieţelor financiare

În ediţia din decembrie a Raportului România - Zona Euro Monitor, intitulată "Incertitudini sporite de contextul general tot mai complicat", Daniel Dăianu subliniază, o dată în plus, că situaţia fiscal-bugetară este gravă şi avertizează asupra faptului că pieţele "vor fi nervoase" în anii ce vin pe fondul creşterii datoriilor publice şi a deficitelor bugetare în lume, astfel că aşa-numitele sudden stops (blocaje subite de finanţare) nu sunt de neimaginat. De aceea, consolidarea este necesară, a explicat economistul citat.

Potrivit acestuia, în pofida progreselor economice din ultimele două decenii (exemplu fiind venitul/locuitor care a ajuns la circa 80% din media UE la paritatea puterii de cumpărare), probleme mari persistă: proeminent este dezechilibrul bugetar foarte mare, la care se adaugă cel din balanţa contului curent. Daniel Dăianu consideră că în 2024 deficitul de cont curent este probabil să treacă de 8% din PIB, depăşind deficitul bugetar.

"Avem aici o situaţie aparent stranie, fiindcă adâncirea deficitului de cont curent are loc în condiţiile unei încetiniri a economiei - creşterea reală a PIB în acest an fiind probabil în jur de 1,5 la sută. Mare parte din creşterea cererii interne (stimulată de creşteri de pensii şi venituri/salarii) a fost acoperită de importuri. Discrepanţe mari rămân între mediul urban şi cel rural", a explicat sursa citată.

Mai mult, acesta crede că România nu trebuie să mizeze pe răbdarea pieţelor financiare.

"Perioada solicitată de ajustare a deficitului bugetar pe o perioada de 7 ani are temei, dar prezintă riscuri. Nu trebuie să se mizeze pe răbdarea pieţelor financiare sine die, fie România stat membru al UE. Iar România nu face parte din zona euro existând deci risc valutar. Dacă ajustarea bugetară nu va fi credibilă va exista presiune pe moneda naţională, pe Leu, cu posibile ieşiri de capital din ţară. Iar instabilitatea politică în ţară poate accentua o reacţie adversă a pieţelor financiare. Trebuie să avem în vedere că PNRR se termină în 2026, ceea ce înseamnă resurse bugetare mai puţine, iar CE doreşte ca bugetul UE să aloce mai mulţi bani pentru apărare şi inovare, decarbonizare, ceea ce ar afecta resursele pentru politica de coeziune. România trebuie să aibă o economie în care să se investească mai mult din resurse interne, publice şi private. Totodată, trebuie să capitalizăm cât mai bine apartenenţa la Uniune şi scutul de securitate reprezentat de NATO. România are nevoie de un buget robust, de venituri fiscale mai mari, care să finanţeze bunuri publice de bază - educaţie, sănătate, apărare, o politică industrială, admiţând că există resurse în acest scop, atenuarea discrepanţelor economice interne. Cheltuielile bugetare să fie făcute cu discernământ. Intrarea deplină în spaţiul Schengen este de salutat, iar perspectiva aderării la OCDE este de bun augur", a mai notat Daniel Dăianu.

După primele zece luni ale anului, deficitul bugetar a urcat la 6,19% din PIB, de la 5,44% din PIB la nouă luni, respectiv 3,91% din PIB în perioada similară a anului trecut, potrivit celor mai recente date publicate de Ministerul Finanţelor.

Începând din aprilie 2020, România se află în procedura de deficit excesiv (PDE), în condiţiile depăşirii, în anul 2019, a limitei de 3% pentru deficitul bugetar, stabilită în cadrul Pactului de stabilitate şi creştere (PSC). Conform recomandării Consiliului UE din iunie 2021 România trebuia să iasă din procedura de deficit excesiv până cel târziu în 2024. AGERPRES/(AS - autor: Andreea MArinescu, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Ady Ivaşcu)

Afisari: 2403

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.


Alte știri din categorie

Economic Intern 25-06-2026 17:35

Sute de echipamente radio neconforme, descoperite de ANCOM și Jandarmerie la Dragonul Roșu

Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), în colaborare cu Jandarmeria Română, a efectuat joi un control la complexul comercial Dragonul Roșu, în cadrul căruia au fost descoperite sute de echipamente radio neconforme ANCOM, fiind aplicate sancțiuni contravenționale în valoare totală de 347.000 lei.

Economic Intern 25-06-2026 17:34

Lazea: A propune în România creșteri de impozite acum este nerealist din punct de vedere social și politic

Calea pentru reducea deficitului sub 3% este eliminarea pe cât posibil a evaziunii fiscale și a optimizării fiscale și nu creșterea de impozite, care este nerealistă din punct de vedere social și politic, a transmis, joi, economistul șef al Băncii Națională a României, Valentin Lazea, la un eveniment de specialitate. 'Problema

Economic Intern 25-06-2026 16:44

Jakubowicz (AAFBR): Dacă vom închide anul cu stagnare, să zicem că va fi bine; cred că va fi o scădere economică în 2026

România ar putea înregistra în 2026 o scădere economică, pentru că această criză politică nu a fost bugetată, iar din cele 9 miliarde de euro pe care ar mai putea să le atragă prin PNRR până la 31 august va pierde cel puțin 5 miliarde de euro, este de părere președintele Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR), Flavi

Economic Intern 25-06-2026 16:15

Ionuț Dumitru: Deficitul bugetar în primele 5 luni este mic, însă aș spune că mai e destul până la sfârșitul anului

Deficitul bugetar în primele cinci luni este mic, dacă ne uităm la aceeași perioadă a anului anterior, însă mai e mult până la sfârșitul anului și trebuie să ne încadrăm în ținta asumată de 6 - 6,2%, a afirmat, joi, economistul șef al Raiffeisen Bank, Ionuț Dumitru, în marja unui eveniment de specialitate.

Economic Intern 25-06-2026 15:49

În discuțiile legate de formarea guvernului vedem propuneri de reduceri de taxe și de creșteri de cheltuieli; semnalul este extrem de negativ (economist)

Propunerile legate de reduceri de taxe sau de creșteri de cheltuieli pe care le vedem zilele acestea în discuțiile legate de formarea Guvernului sunt un semnal extrem de negativ, iar cea mai mare greșeală în momentul de față ar fi să facem pași înapoi în materie de consolidare fiscală, adică să ne gândim la relaxări fiscale, a transmis,

Economic Intern 25-06-2026 14:51

Depozitele clienților neguvernamentali au crescut cu 1,6% în mai 2026

Depozitele rezidenților clienți neguvernamentali au crescut în mai 2026 cu 1,6% sută față de luna anterioară, până la aproape 683,366 miliarde lei, iar raportat la aceeași perioadă a anului anterior s-au majorat cu 7,7% (-2,8% în termeni reali). Conform unui comunicat al Băncii Naționale a României, depozitele în

Economic Intern 25-06-2026 14:49

CCIB deschide un birou de reprezentare la Tokyo

Camera de Comerț și Industrie a Municipiului București (CCIB) deschide un birou de reprezentare la Tokyo, care va fi condus de Bogdan Ioan Hossu, a anunțat joi organizația printr-un comunicat. Biroul va asigura reprezentarea instituțională a CCIB în relația cu autoritățile centrale și locale din Japonia, organizații guvernamentale și int

Economic Intern 25-06-2026 14:29

Soldul creditului neguvernamental a crescut cu 1,6%, în mai 2026

Soldul creditului neguvernamental acordat de instituțiile de credit a crescut în mai 2026 cu 1,6% sută față luna anterioară (1% în termeni reali), până la nivelul de 465,042 miliarde lei, informează Banca Națională a României printr-un comunicat. Creditul în lei, cu o pondere de 66,9% în volumul total al cre

Economic Intern 25-06-2026 13:42

Chiriac: România a ratat termenul de implementare a Directivei privind transparența salarială, fiind preocupată de politica internă

România a ratat termenul de 7 iunie de implementare a Directivei UE 2023/970 privind transparența salarială și decalajul salarial de gen, fiind preocupată de decizia politică de a avea un nou guvern, iar Parlamentul nu a mai transpus directivele europene obligatorii, a declarat, joi, Cristina Chiriac, președintă CONAF - Confederația Națională pentru Antreprenoriat Femi

Economic Intern 25-06-2026 13:41

ARB: Decizia Consiliului Concurenței de sancționare a unor bănci e o problemă de securitate juridică, predictibilitate economică și credibilitate a statului

Decizia Consiliului Concurenței de sancționare a unor instituții bancare reprezintă o problemă de securitate juridică, predictibilitate economică și credibilitate a statului român, susține Asociația Română a Băncilor (ARB), care solicită, în același timp, publicarea motivării și a probelor care au stat la baza hotărârii. Consiliul Concu

Economic Intern 25-06-2026 13:34

Traseul liniei 205 va fi deviat, vineri, timp de două ore, pentru evenimentul Ziua Drapelului Național

Autobuzele liniei 205 vor funcționa pe un traseu modificat, vineri, între orele 9:00 - 11:00, pentru desfășurarea ceremoniei militare prilejuite de 'Ziua Drapelului Național', la dispoziția Brigăzii Rutiere de Poliție, a anunțat Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public (TPBI). Astfel, având în vedere restricțion

Economic Intern 25-06-2026 12:36

ANSVSA: Măsuri și recomandări pentru siguranța alimentelor în perioadele cu temperaturi ridicate

Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) recomandă populației ca, în perioadele cu temperaturi ridicate, să acorde o atenție deosebită modului de păstrare și preparare a alimentelor, precum și sursei din care acestea sunt achiziționate. Astfel, consumatorii trebuie să cumpere produse alimentare numai din locuri s

Economic Intern 25-06-2026 12:07

Iacubowicz: Fiecare lună de incertitudine politică o plătim în dobânzi, investiții și decizii amânate

Fiecare lună de incertitudine politică o plătim în dobânzi, investiții și decizii amânate, în condițiile în care avem cea mai mare inflație din Uniunea Europeană, aproximativ 11%, unul dintre cele mai mari deficite, iar datoria publică se apropie de 60%, însă, fără o ajustare, urcăm către 67 sau 68%, a afirmat, joi, președintele Asociației

Economic Intern 25-06-2026 11:46

APIA plătește peste 2,9 milioane de lei pentru crescătorii de animale

Crescătorii de animale din România vor primi un sprijin financiar în valoare de peste 2,9 milioane lei, acordat din bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), a anunțat Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), într-un comunicat de presă transmis, joi, AGERPRES. Potrivit sursei citate, suma plătită este d

Economic Intern 25-06-2026 11:43

România, cea mai slabă performanță dintre țările CEE în privința atragerii și păstrării talentelor în 2025 (raport)

Mobilitatea internațională a profesioniștilor de înaltă calificare a scăzut puternic în 2025, iar numărul relocărilor transfrontaliere s-a redus cu 11,6% față de anul precedent, până la 3,3 milioane de persoane, în timp ce România a înregistrat cea mai slabă performanță dintre țările din Europa Centrală și de Est (CEE) în privința at