RETROSPECTIVĂ 2024/Anul recalculării pensiilor din sistemul public; peste 3,8 milioane de pensii au fost majorate

Peste 3,8 milioane de pensii (82,56%) au fost majorate în acest an în urma procesului de recalculare, cea mai amplă reformă a sistemului public de pensii, iar creşterea medie pentru pensionarii care au beneficiat de majorări a fost de 622 de lei.
Procesul de recalculare a vizat recalcularea tuturor pensiilor în plată, la data de 31 august 2024, impactând circa 4,6 milioane de pensionari.
În ianuarie 2024, pensiile au fost indexate cu 13,8%, rata inflaţiei pe anul 2022. Ministrul Muncii, Simona Bucura-Oprescu, declara în 28 februarie că este prima dată când, în acelaşi an, au loc o majorare a pensiilor şi o recalculare a acestora.
Astfel, după ce în ianuarie 2024 pensiile tuturor românilor au fost majorate cu 13,8%, acestea urmau să se plătească recalculate în luna septembrie.
În 5 ianuarie, Ministrul Muncii estima o cheltuială cu pensiile după 1 ianuarie 2024 de 125,9 miliarde lei, anual, urmând să crească cu 10 miliarde lei.
Tot în ianuarie 2024, preşedintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, atrăgea atenţia asupra impactului bugetar pe termen imediat şi mediu în ceea ce priveşte noua lege a pensiilor.
"Noua lege a pensiilor îşi propune să corecteze inechităţi flagrante în sistemul public de pensii şi să ajute sustenabilitatea acestuia pe termen lung. Legea a beneficiat de o analiză de fundamentare realizată de Banca Mondială şi este înscrisă că jalon în PNRR. Există însă problema impactului bugetar pe termen imediat şi mediu. Adoptarea legii pensiilor survine în contextul unei execuţii bugetare foarte complicate în 2023, care este probabil a se încheia cu un deficit ESA (ce include amânări de plăţi) în jur de 6% din PIB. Anii următori vor fi marcaţi de necesitatea realizării corecţiei bugetare către un deficit de 3% din PIB, pentru a respecta cerinţele ieşirii din procedura de deficit excesiv, în care se află România. Şi ce contează mai mult, pentru a ţine sub control datoria publică şi avea o finanţare neproblematică pe pieţe", afirma Daniel Dăianu, la începutul anului 2024.
Preşedintele CF a subliniat, de asemenea, că indexarea pensiilor cu 13,8% de la 1 ianuarie 2024 avea un impact bugetar estimat de circa 15,5 miliarde de lei (0,9% din PIB) şi recalcularea pensiilor aflate în plată de la 1 septembrie 2024 un impact bugetar estimat de circa 10 miliarde de lei (0,6% din PIB) în 2024 şi de circa 33 de miliarde de lei (1,8% din PIB) în 2025. Noua lege a pensiilor înseamnă creştere de cheltuieli permanente ale bugetului public şi accentuează deficitul structural, spunea el.
În 18 ianuarie, ministrul Finanţelor, Marcel Boloş, dădea asigurări că recalcularea pensiilor este inclusă în bugetul pe 2024 şi nu există perspectiva să nu se plătească acele recalculări, menţionând că banii sunt bugetaţi.
Guvernul a aprobat, în 28 februarie, normele de aplicare a Legii 360/2023 privind sistemul public de pensii, pe baza cărora urma să se facă recalcularea.
"Aprobăm normele de aplicare a Legii pensiilor, pe baza cărora recalculăm pensiile din sistemul public. Un element fundamental al acestor norme este că nicio pensie nu scade ca efect al noii legi. Dimpotrivă, creştem pensiile românilor în mod echitabil, pe merit", afirma Ciolacu, la începutul şedinţei de Guvern de la acea dată.
La finalul lunii mai, ministrul Muncii anunţa că procesul de evaluare şi digitizare a dosarelor de pensii era aproape finalizat, astfel încât recalcularea pensiilor urma să se facă rapid, datele fiind deja în sistem.
Totodată, Executivul a aprobat, în 6 iunie, normele metodologice de aplicare a dispoziţiilor în materia pensiilor de serviciu din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale.
Potrivit unui comunicat la Guvernului, prin acea hotărâre s-au aprobat normele metodologice pentru beneficiarii pensiei de serviciu şi condiţiile necesare, stabilind exact perioadele considerate pentru calculul vechimii.
"Se prevede recalcularea pensiilor pentru cei pensionaţi până la 1 ianuarie 2024, cu majorarea pensiei cu 1% pentru fiecare an peste 25 de ani vechime. Actualizarea automată a pensiilor se face când creşte indemnizaţia magistraţilor activi. De asemenea, se reglementează pensiile de invaliditate şi de urmaş şi revizuirea pensiilor în caz de diferenţe de sume", se arăta în comunicatul citat.
Astfel, pentru judecătorii Curţii Constituţionale urmau să se instituie proceduri specifice.
"Cei pensionaţi înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 282/2023 îşi păstrează drepturile conform reglementărilor anterioare, aplicându-se aceleaşi reguli pentru cererile depuse înainte de această dată", preciza comunicatul Executivului.
La data de 14 august, premierul Marcel Ciolacu anunţa că deciziile de recalculare a pensiilor urmau să plece către toţi pensionarii, conform planului, menţionând că 3,8 milioane de pensii cresc, iar majorarea medie este de aproape 27%.
Totodată, ministrul Muncii, Simona Bucura Oprescu, a precizat că cei mai mulţi pensionari vor câştiga şi nimeni nu pierde.
"Am finalizat recalcularea. Nu vor mai fi pensionari care au muncit la fel, dar au pensii diferite. Guvernul Ciolacu asigură creşterea sustenabilă şi continuă a pensiilor. În lege s-a introdus un mecanism care garantează creşterea anuală a pensiilor fără a crea dezechilibre bugetare. Am eliminat pragul de 9,4% din PIB pentru cheltuielile cu pensiile care ar fi putut duce la îngheţarea pensiilor până în 2070", afirma Simona Bucura Oprescu.
Ministrul a subliniat că în acest an pensionarii beneficiază de două majorări.
"În 2024, cei mai mulţi dintre pensionari beneficiază de două majorări: prima majorare la 1 ianuarie 2024. Au crescut toate pensiile ca urmare a creşterii punctului de pensie cu 13,8% de la 1.785 lei la 2.032 lei. A doua majorare la 1 septembrie 2024 pentru eliminarea inechităţilor prin recalcularea tuturor pensiilor. Cei mai mulţi vor câştiga, nimeni nu pierde", a mai spus ministrul.
Totodată, Compania Naţională "Poşta Română" (CNPR) menţiona că va începe distribuirea deciziilor de recalculare a pensiilor, din data de 16 august.
La 22 august, preşedintele Casei Naţionale de Pensii Publice (CNPP), Daniel Baciu, afirma în cadrul unei conferinţe de presă că se impune revizuirea deciziilor de recalculare a pensiilor în 1.090 de cazuri, reprezentând un procent de 0,024% din aproape 4,6 milioane de decizii emise până la acel moment.
"De vineri, de când am început procesul de transmitere a acestor decizii de pensionare către pensionari, şi până astăzi, am avut la nivel naţional un număr de 9.170 de audienţe pe care colegii mei le-au acordat pensionarilor în această perioadă. Pe lângă aceste audienţe, am avut sesizări la birourile de Relaţii cu publicul, cât şi în formă electronică, încă aproape 2.400 de asemenea cerinţe. Este vorba despre 11.500 de persoane care ni s-au adresat sub diverse forme în această perioadă. Din aceste 11.500 de persoane, am găsit un număr de 1.090 de cazuri în care se impune revizuirea deciziilor de recalculare, reprezentând un procent de 0,024% din aproape 4,6 milioane de decizii pe care le-am emis în prezent. Deci, procentul este foarte, foarte mic", a susţinut Daniel Baciu.
Potrivit acestuia, restul pensionarilor care au cerut caselor teritoriale de pensii informaţii referitoare la deciziile de recalculare au primit toate lămuririle necesare.
Totodată, şeful CNPP a reiterat că acest proces de recalculare a pensiilor este cea mai amplă reformă care s-a făcut vreodată în sistemul public, "cel puţin din ultimii 50 de ani" şi a vizat efectiv recalcularea a peste 4,8 milioane de dosare de pensie.
La 31 august, ministrul Culturii, Raluca Turcan, fost ministru al Muncii, afirma că proiectul liberal depus de ea privind neimpozitarea pensiilor sub 3.000 de lei urma să intre în vigoare de la 1 octombrie. Anterior, pensiile sub pragul de 2.000 de lei nu erau impozitate. Impozitul era de 10% din diferenţa ce depăşea 2.000 de lei. De exemplu, o pensie de 2.800 de lei este impozitată cu 80 de lei.
Aceasta a mai declarat că îşi doreşte ca toate erorile privind recalcularea pensiilor "să fie eliminate prin verificări minuţioase la nivelul caselor teritoriale de pensii".
În 2 septembrie, premierul Marcel Ciolacu anunţa că majorarea plafonului de impozitare a pensiilor la 3.000 de lei va reprezenta o "primă urgenţă" a coaliţiei de guvernare, astfel încât decizia să fie aplicabilă de la 1 octombrie.
Tot la începutul lunii septembrie, Guvernul a adoptat ordonanţa de urgenţă în baza căreia pensionarii care primeau tichete sociale pentru alimente sau masă caldă, medicamente compensate şi ajutor pentru încălzire să beneficieze în continuare de aceste măsuri.
Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Mihai Constantin, precizase că Executivul a adoptat ordonanţa de urgenţă care ajustează pragurile până la care pensionarii beneficiază de aceste forme de sprijin, în contextul majorării pensiilor de la data de 1 septembrie.
În 3 septembrie, ministrul Muncii a precizat, în cadrul unei conferinţe de presă, că 3,8 milioane de pensii (aproximativ 82,5%) au crescut la recalculare, iar pentru 13,8% se vor majora la 1 ianuarie 2025, când va avea loc prima indexare a valorii punctului de referinţă, conform legii.
"Din totalul de 4,6 milioane de pensii, aproximativ 82,5% au crescut la recalculare, 13,8% se vor majora la 1 ianuarie 2025. Repet, peste 13% dintre pensionari vor beneficia de indexarea de la 1 ianuarie 2025, conform legii. Tot de la 1 ianuarie 2025 se vor indexa şi cele 3,8 milioane de pensii care au crescut la recalculare. Mai rămân doar 4,4% dintre pensii care vor avea aceeaşi valoare după indexarea la 1 ianuarie. Ele vor avea aceeaşi valoare pentru că, astăzi, nivelul lor este peste contribuţiile plătite, comparativ cu ceilalţi pensionari. Cele 4,4% dintre pensii vor rămâne la aceeaşi valoare până când vor fi ajunse din urmă celelalte pensii care au avut aceeaşi bază contributivă, dar au fost mai mici ca valoare", a explicat ministrul Muncii.
Ea a subliniat că, în câţiva ani, diferenţele se vor echilibra.
"Cele 4,4% dintre pensii vor rămâne la aceeaşi valoare, până când vor fi ajunse din urmă celelalte pensii care au avut aceeaşi bază contributivă, dar au fost mai mici ca valoare, fiindcă asta înseamnă echitatea: cei care au avut mai puţin decât li se cuvenea să ajungă din urmă pe cei care au avut mai mult. În câţiva ani, aceste diferenţe se vor echilibra, iar în final toţi pensionarii care au muncit şi au contribuit la fel vor avea pensii egale", a adăugat ministrul.
Potrivit acesteia, nicio pensie nu scade în urma recalculării.
"În acelaşi timp, e important de spus că cele 4,4% din pensii care rămân la aceeaşi valoare beneficiază de principiul de bază că nicio pensie nu scade în urma recalculării. Dacă nu ar fi impus principiul "nicio pensie nu scade", cele 4,4% din pensii ar fi fost tăiate în urma recalculării pentru a fi aduse la nivelul de contributivitate aplicat celorlalte pensii. M-am opus acestui lucru, nu am acceptat tăierea niciunei pensii. I-am protejat pe aceşti pensionari care primeau pensii peste nivelul lor de contributivitate, adică pensii mai mari decât cei ceilalţi pensionari care au muncit şi contribuit la fel", a precizat Simona Bucura-Oprescu.
Ministrul Muncii a subliniat că a apărat aceşti pensionari pentru că nu este vina lor că "legislaţia s-a modificat incoerent, în ultimele decenii".
AGERPRES/(AS - autor: Nicoleta Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Anda Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
Primul tren produs de polonezi se estimează că va ajunge în România pe 31 mai
Prima ramă electrică regională (RE-R) produsă de polonezi se estimează că va sosi în România la sfârșitul lunii viitoare, urmând să fie certificată, omologată, autorizată și pusă în circulație de către Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF). Într-o
PIB-ul global ar putea crește cu încă 15 puncte procentuale până în 2035, datorită inteligenței artificiale (raport)
Inteligența artificială (AI) are potențialul de a crește economia globală cu până la 15 puncte procentuale în următorul deceniu, arată raportul ''Value in Motion'', realizat de PwC la nivel global. Această evoluție ar adăuga efectiv peste un punct procentual la rata anuală de creștere, la egalitate cu creșterea econ
ANAR: O nouă licitație pentru închirierea a 77 de suprafețe de plajă pe următorii zece ani
Un număr de 187 de oferte au fost depuse în cea de-a doua procedură de licitație publică pentru închirierea a 77 de suprafețe de plajă în sezoanele estivale 2025 - 2034, a anunțat Administrația Națională ''Apele Române'' (ANAR), într-un comunicat de presă transmis, miercuri, AGERPRES. Subsectoarele
TPBI prelungește programul mai multor linii, pentru transportul spectatorilor meciului FCSB - Dinamo
Liniile 10, 55, 86, 90, 104 și 311 vor avea un program de circulație prelungit în seara zilei de luni, 5 mai, pentru a asigura transportul spectatorilor ce vor asista la meciul de fotbal FCSB - Dinamo București, programat de la ora 20:30, pe ''Arena Națională'', iar parcul liniilor de noapte N1 și N10 va fi suplimentat în intervalul orar 2
Angajamentele pentru beneficiarii Pachetului 4 ''Culturi verzi'' - Intervenția DR-02, adaptate la PAC 2023-2027
Angajamentele de plată aflate în derulare din Campania 2024 pentru beneficiarii Intervenției DR-02: Agro-mediu și climă pe terenuri arabile - Pachet 4 ''Culturi verzi'' se adaptează în anul 2025 la condițiile prevăzute de Planul strategic PAC 2023-2027, informează miercuri Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA).
Activele nete ale fondurilor de investiții au crescut în luna martie cu 0,9%
Activele nete ale celor 246 de fonduri deschise și închise, locale și străine, au crescut în luna martie cu 0,9% până la nivelul de 49,5 miliarde lei (9,9 miliarde euro), iar intrările nete ale lunii au totalizat 452 milioane lei (90,8 milioane euro), conform unui comunicat al Asociației Administratorilor de Fonduri (AAF), transmis, miercuri, AGERPR
MIPE finanțează dotarea spitalelor care tratează AVC; un nou apel de proiecte în valoare de 58 de milioane de euro
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) deschide un nou apel de proiecte prin Programul Sănătate 2021-2027, în valoare de 58,496 milioane de euro, destinat unităților sanitare publice care tratează pacienți critici cu patologie vasculară cerebrală acută, potrivit unui comunicat remis miercuri AGERPRES. ''Acest ape
Prețurile la biletele de avion pentru minivacanța de 1 Mai, mai mici cu 20%; Londra, Paris și Roma, în topul preferințelor
Prețurile la biletele de avion pentru minivacanța de 1 Mai au fost cu 20% mai mici, raportat la 2024, românii optând în principal pentru orașele Londra, Paris sau Roma, relevă datele Vola.ro. ''Minivacanța de 1 Mai rămâne și în acest an un reper important î
PIB-ul nominal al României ar putea depăși 700 miliarde de euro în 2034 (raport)
PIB-ul nominal al României ar putea depăși 700 miliarde de euro în 2034 și se poate apropia de 800 de miliarde de euro în 2035, la un ritm de creștere reală de aproximativ 3% anual și o inflație medie similară, potrivit macroeconomiștilor din ING Bank. Aceste estimări ar poziționa România în competiție cu țări precum Austria și Su
AFM a semnat contractul de finanțare pentru realizarea a 26 de fabrici de reciclare, cu bani din PNRR
Contractul de finanțare pentru construirea a 26 de fabrici de reciclare, în valoare de aproape 674,75 milioane de lei, a fost semnat miercuri, a anunțat președintele Administrației Fondului pentru Mediu (AFM), Florin Bănică, într-un comunicat de presă transmis AGERPRES. 'Am semnat cele 26 de contracte de finanțare care reprezintă ținta asumată
ANAF: Nou program de conformare pentru persoanele care realizează venituri din activității de asistență medicală
Agenția Națională de Administrare Fiscală va desfășura, până la finalul anului, la nivel național, un nou program de conformare, ce se adresează persoanelor fizice înregistrate sub forma cabinetelor medicale individuale (CMI) sau ca persoană fizică independentă (PFI) și care realizează venituri din prestarea activității de asistență medicală (generală ori special
Romgaz a plătit anul trecut către Guvern 3,8 miliarde lei
Societatea Națională de Gaze Naturale Romgaz a plătit în 2024 către Guvernul României o sumă totală de 3,88 miliarde lei, conform unui raport remis, miercuri, Bursei de Valori București. Potrivit sursei citate, impozitele percepute asupra venitului, producției sau profiturilor societăților comerciale, cu excepția impozitelor percepute asupra consum
Incendiile, printre printre principalele amenințări la adresa locuințelor; 67 milioane de lei, despăgubiri plătite de asigurători în 2024
Incendiile rămân printre principalele amenințări la adresa locuințelor din România, membrii UNSAR achitând anul trecut despăgubiri în valoare de 67 milioane lei doar pentru daunele provocate de foc locuințelor asigurate prin polițe facultative, aproape triplu decât în 2021. Potrivit unui comunicat al Uniunii Naționale a Soci
Ratele creditelor ipotecare scad ca pondere în veniturile unui debitor pe termen lung, în ciuda variației dobânzilor (analiză)
Ratele creditelor ipotecare scad ca pondere în veniturile unui debitor pe termen lung, în ciuda variației dobânzilor, care pot ajunge și la câteva puncte procentuale, potrivit unei analize realizate de brokerul online Ipotecare.ro. Datele companiei arată că durata medie de rambursare a u
Angajatorii mici și foarte mici din România au scos la concurs 28.000 de joburi, în primele patru luni (platformă)
Companiile mici și foarte mici din România, cu maximum zece angajați, au postat de la începutul acestui an și până în prezent, 28.000 de locuri de muncă, în creștere cu 10% față de primele patru luni din 2024, arată o analiză publicată, miercuri, de o platformă de recrutare online. Datele centralizate de eJobs relevă faptul că, di