Performanţele economice ale României în 2024 indică nevoia urgentă de soluţii inovatoare, iar antreprenoriatul feminin, o resursă strategică insuficient valorificată, este capabil să redefinească viitorul economic al ţării, consideră reprezentanţii Confederaţiei Naţionale pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF).

"România se află într-un moment critic al evoluţiei sale economice, marcat de stagnare, incertitudini politice şi provocări structurale. Mediul de afaceri se confruntă cu un deficit acut de forţă de muncă, care afectează competitivitatea şi productivitatea, infrastructura deficitară continuă să fie o barieră majoră pentru investiţii, iar birocraţia excesivă îngreunează accesul la finanţare pentru IMM-uri. Totodată, rata şomajului în rândul tinerilor a ajuns la 26,9%, una dintre cele mai mari din Uniunea Europeană, punând o presiune semnificativă asupra sistemului de asigurări sociale. La acest context se adaugă cele 1,4 milioane de femei casnice, o forţă de muncă nevalorificată, în special în mediul rural, unde multe dintre ele sunt implicate în agricultura de subzistenţă. Cu toate aceste provocări, există o resursă strategică insuficient valorificată, dar capabilă să redefinească viitorul economic al ţării: antreprenoriatul feminin", se menţionează într-un comunicat al CONAF.

Reprezentanţii confederaţiei subliniază că performanţele economice ale României în 2024 indică nevoia urgentă de soluţii inovatoare. Cu o creştere economică modestă de 1,7% în prima jumătate a anului, deficite record şi o infrastructură inadecvată, economia are nevoie de motoare alternative de creştere spun ei, semnalând că antreprenoriatul feminin - cu toate provocările şi potenţialul său - reprezintă o soluţie tangibilă pentru stimularea inovaţiei şi a dezvoltării sustenabile.

Conform unei analize a CONAF, realizată pe baza datelor publicate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC) la finalul lunii octombrie 2024, numărul femeilor asociate sau acţionarere a crescut cu 21,6% în ultimii cinci ani, ajungând la 618.098 în 2024. Cu toate acestea, ponderea lor procentuală a scăzut de la 37,4% în 2019 la 36,45% în 2024, semnalând o nevoie acută de politici publice mai coerente.

Capitala şi judeţele Cluj şi Timiş rămân lideri ai antreprenoriatului feminin. Bucureştiul ocupă prima poziţie, cu 135.746 femei asociate/acţionare (35,4% din total), urmat de Cluj (34.063) şi Timiş (27.305). Totuşi, regiunile mai puţin dezvoltate, precum Covasna, Ialomiţa şi Tulcea, au valori considerabil mai mici, "subliniind nevoia unor intervenţii strategice pentru reducerea decalajelor economice regionale".

"Începând de la accesul limitat la finanţare până la lipsa unor reţele solide de mentorat, antreprenoarele din România se confruntă cu provocări care le subminează contribuţia la economia naţională. De exemplu, doar 2% din finanţările de capital de risc din Europa merg către startup-uri conduse de femei, în ciuda dovezilor că aceste afaceri au performanţe superioare celor fondate exclusiv de bărbaţi", semnalează CONAF.

Potrivit sursei citate, la nivel global, promovarea egalităţii de gen ar putea adăuga până la 12 trilioane de dolari la PIB-ul mondial până în 2025, conform McKinsey Global Institute.

"Acest exemplu internaţional este un semnal de alarmă pentru România: antreprenoriatul feminin trebuie tratat ca o prioritate strategică", punctează reprezentanţii CONAF.

Printre soluţiile pentru valorificarea antreprenoriatului feminin, confederaţia menţionează subvenţiile şi granturile dedicate - finanţări speciale pentru startup-uri conduse de femei, mai ales în regiunile defavorizate, dezvoltarea unor programe naţionale de mentorat care să conecteze femeile antreprenor cu lideri consacraţi din diverse industrii, crearea de programe pentru creşterea competenţelor digitale ale femeilor şi tinerilor, sincronizate cu cerinţele pieţei şi reducerea diferenţelor salariale în companiile din mediul privat prin politici publice.

"Prin diversitatea sectoarelor în care activează - de la comerţ şi servicii la tehnologie şi energie verde - femeile antreprenor aduc o perspectivă unicat şi generează soluţii inovatoare. Afacerile lor creează locuri de muncă, contribuie la stabilitatea comunităţilor locale şi oferă exemple de succes pentru viitoarele generaţii", precizează reprezentanţii CONAF.

Potrivit acestora, România are acum oportunitatea de a include antreprenoriatul feminin într-un plan naţional de dezvoltare economică sustenabilă. Cu politici publice eficiente, sprijin financiar şi reţele de mentorat, femeile antreprenor pot deveni un vector pentru transformarea economică a ţării.

"Pentru ca acest potenţial să devină realitate, este esenţial să asigurăm un mediu economic incluziv şi accesibil, în care femeile să poată contribui la construirea unei economii mai echilibrate şi mai sustenabile. Schimbarea începe cu recunoaşterea adevăratului potenţial al femeilor - nu ca excepţii, ci ca parte firească a unei societăţi care priveşte înainte. Fără curajul de a rupe lanţurile prejudecăţilor, fără accesul egal la decizie şi influenţă, visul unei economii incluzive şi sustenabile va rămâne o promisiune neîmplinită. Este timpul să îmbrăţişăm o viziune mai clară, mai profundă, în care femeile sunt motorul progresului, liderii care pot deschide noi drumuri şi vocea unei transformări autentice", a declarat Cristina Chiriac, preşedintele CONAF, citată în comunicat.

CONAF mai semnalează că se observă o deteriorare a modului în care este percepută femeia în societatea românească.

"Declaraţii publice cu valenţe discriminatorii şi stereotipuri perpetuate încă din educaţie afectează grav progresul egalităţii de gen. Procentul femeilor în Parlament rămâne unul dintre cele mai scăzute din Europa, cu doar 21,72%, iar reprezentarea lor în actul decizional este, de multe ori, simbolică", spun reprezentanţii confederaţiei.

Confederaţia Naţională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) este cea mai puternică confederaţie din România care militează pentru eficientizarea dialogului cu autorităţile, conlucrarea pentru elaborarea de politici publice care să conducă la creştere economică sustenabilă şi sprijină antreprenorii, recunoscându-le meritele.

CONAF a luat fiinţă ca urmare a necesitaţii de a crea o cultură antreprenorială modernă, sustenabilă şi echitabilă, nu numai pentru antreprenoriatul feminin, ci şi pentru întregul mediu de business, şi are în componenţa sa 30 sucursale, 2 federaţii, 12 patronate, 38 asociaţii şi peste 5.500 de companii, peste 220.000 de angajaţi.

CONAF organizează evenimente importante pentru societatea românească, centrate pe educaţie continuă, conştientizare şi găsire de soluţii pentru probleme şi domenii de larg interes public. Dezvoltă şi finalizează proiecte naţionale cu un impact puternic, atât pentru societate, cât şi pentru strategiile de dezvoltare ale autorităţilor centrale şi locale.

Printre proiectele CONAF se numără "Pactul pentru Tineri", "Maratonul pentru Educaţie Antreprenorială" "DigitalUP" "Pactul pentru Muncă" - în parteneriat cu FPPG, "Pactul pentru Educaţie Antreprenorială" , "Romanian Venture Forum" seria de dialoguri deschise, "Turismul Românesc: Între impas şi oportunitate". AGERPRES/(AS-editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Anda Badea)