În 2025, vor fi elaborate bilanţuri aprofundate pentru cele nouă state membre în cazul cărora s-au constatat dezechilibre sau dezechilibre excesive în 2024: România, Cipru, Germania, Grecia, Italia, Ungaria, Ţările de Jos, Slovacia şi Suedia, a anunţat miercuri Comisia Europeană, cu ocazia lansării Raportului privind mecanismul de alertă.

Raportul privind mecanismul de alertă (RMA) serveşte drept instrument de identificare a potenţialelor dezechilibre macroeconomice care ar putea avea un impact asupra economiei statelor membre sau a UE în ansamblu. Acesta marchează începutul ciclului anual al procedurii privind dezechilibrele macroeconomice, evidenţiind statele membre care necesită analize aprofundate pentru a stabili dacă se confruntă cu dezechilibre.

RMA din acest an concluzionează că se justifică realizarea unui bilanţ aprofundat suplimentar pentru Estonia din cauza riscurilor specifice legate de apariţia unor dezechilibre noi. Această ţară continuă să se confrunte cu pierderi cumulate în materie de competitivitate a costurilor cauzate de presiunile puternice asupra costurilor, de deteriorarea balanţei contului curent şi de creşterea preţurilor locuinţelor şi a împrumuturilor gospodăriilor.

Comisia a prezentat a doua parte a pachetului de toamnă al semestrului european, care abordează provocările socio-economice din 2025.

Prima parte, prezentată la 26 noiembrie, a marcat prima lansare a ciclului de punere în aplicare în temeiul noului cadru de guvernanţă economică. Această a doua parte se bazează pe prima parte şi include următoarele elemente: propunerea Comisiei de recomandare privind politica economică a zonei euro pentru 2025, Raportul privind mecanismul de alertă pentru 2025 şi propunerea Comisiei de raport comun privind ocuparea forţei de muncă pentru 2025.

Semestrul european va continua să identifice provocările socio-economice şi să ofere orientări cu privire la măsurile de politică necesare pentru soluţionarea acestora. În acest scop, ciclul semestrului european 2025 îşi va îmbunătăţi baza analitică şi va consolida dialogul cu statele membre şi cu alte părţi interesate cu privire la măsurile de politică concrete. Pe această bază, pachetul de primăvară al semestrului european va oferi recomandări specifice fiecărei ţări pentru a aborda principalele provocări identificate în rapoartele de ţară.

Recomandarea privind zona euro oferă statelor membre din zona euro consiliere strategică cu privire la aspecte care au impact asupra funcţionării zonei euro în ansamblul ei.În acest an, recomandarea pentru zona euro invită statele membre să acţioneze atât individual, inclusiv prin punerea în aplicare a planurilor lor de redresare şi rezilienţă, cât şi în mod colectiv în cadrul Eurogrupului, pentru a îmbunătăţi competitivitatea, a stimula rezilienţa economică şi a continua să asigure stabilitatea macroeconomică şi financiară.

În special, în recomandare se solicită: consolidarea inovării, inclusiv în domeniul tehnologiilor critice, îmbunătăţirea mediului de afaceri, consolidarea accesului la finanţare şi reducerea sarcinii administrative şi a complexităţii reglementărilor şi sprijinirea investiţiilor publice şi private în domenii ce ţin de priorităţi comune, cum ar fi tranziţia verde şi digitală şi consolidarea capabilităţilor de apărare. De asemenea, se cere promovarea perfecţionării şi recalificării forţei de muncă, sporind totodată şi mai mult participarea pe piaţa forţei de muncă, precum şi asigurarea respectării noului cadru bugetar, îmbunătăţirea sustenabilităţii datoriei şi monitorizarea riscurilor la adresa stabilităţii macrofinanciare.

De asemenea, Comisia a anunţat propunerea de Raport comun privind ocuparea forţei de muncă, care confirmă faptul că piaţa forţei de muncă din UE rămâne remarcabil de rezilientă. Rata de ocupare a forţei de muncă în UE a atins un nivel record de 75,3% în 2023 şi a continuat să crească până la 75,8% în al doilea trimestru al anului 2024. În acelaşi timp, rata şomajului a scăzut la un nivel minim istoric de 6,1% în 2023, tendinţă care a continuat în 2024. Productivitatea muncii a continuat să încetinească în 2023, după o scădere semnificativă între 2010 şi 2019. Acest lucru ar putea afecta capacitatea UE de a concura la nivel mondial şi de a susţine creşterea economică, crearea de locuri de muncă şi îmbunătăţirea nivelului de trai

Salariile reale au început să se redreseze în a doua jumătate a anului 2023, pe măsură ce presiunile inflaţioniste s-au atenuat. Totuşi, aceste câştiguri nu au restabilit încă integral puterea de cumpărare pierdută în anii precedenţi. Salariile minime adecvate rămân esenţiale pentru a proteja persoanele cu venituri salariale mici şi a reduce sărăcia persoanelor încadrate în muncă, stimulând cererea şi consolidând stimulentele pentru muncă. Deficitul generalizat de forţă de muncă şi de competenţe constituie în continuare blocaje în calea creşterii productivităţii, a inovării şi a competitivităţii. În martie 2024, Comisia a prezentat un plan de acţiune în vederea remedierii deficitului de forţă de muncă şi de competenţe, care se bazează pe iniţiativele existente şi stabileşte noi măsuri ce urmează a fi puse în aplicare de UE, de statele membre şi de partenerii sociali.

Raportul comun privind ocuparea forţei de muncă pentru 2025 continuă să pună un accent puternic pe situaţia fiecărei ţări în ceea ce priveşte ocuparea forţei de muncă, competenţele şi aspectele sociale, pe baza principiilor cadrului de convergenţă socială, astfel cum se prevede în noul cadru de guvernanţă economică. Raportul monitorizează, de asemenea, progresele înregistrate în direcţia atingerii obiectivelor stabilite pentru 2030 în Planul de acţiune privind Pilonul european al drepturilor sociale. UE este pe cale să îşi atingă, până în 2030, obiectivul principal privind o rată de ocupare a forţei de muncă de 78%. Cu toate acestea, sunt încă necesare progrese semnificative pentru a se asigura că 60% dintre adulţi participă la activităţi de învăţare în fiecare an şi pentru a se reduce cu cel puţin 15 milioane numărul persoanelor expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială. AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Dicu, editor: Mariana Nica, editor online: Ady Ivaşcu)