Uniunea Naţionala a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR) salută aderarea României şi cu graniţele terestre la spaţiul Schengen, 12 decembrie 2024 fiind considerată "o zi istorică aşteptată de 13 ani şi 9 luni, cu pierderi de 22 de miliarde de euro pentru transportatorii români", care oferă în prezent un important potenţial de creştere economică a României.

"UNTRR salută această decizie istorică pentru România şi apreciază implicarea Ungariei, deţinătoare a Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, pentru semnarea Declaraţiei comune a Ungariei, Austriei, României şi Bulgariei din 22.11.2024, cu atât mai mult cu cât Ungaria ca stat vecin putea să continue să beneficieze economic de neapartenenţa României la spaţiul Schengen cu frontierele terestre. De asemenea, un rol cheie l-a avut decizia favorabilă a Parlamentului Ţarilor de Jos, care dacă şi-ar fi menţinut opoziţia, aderarea României şi a Bulgariei la spaţiul Schengen ar fi fost din nou amânată", susţin reprezentanţii UNTRR într-un comunicat remis joi AGERPRES.

De la 1 ianuarie 2025, cetăţenii români care circula cu autoturisme, vor putea trece, cu uşurinţă, aceste frontiere interne UE, care vor fi de la acel moment şi frontiere Schengen.

"Deşi nici şoferii autovehiculelor comerciale de transport marfă nu vor mai face subiectul controlului documentelor de identitate la trecerea acestor frontiere, timpul de aşteptare nu va fi redus semnificativ atât timp cât toate celelalte activităţi de control (cântărire, măsurare, verificare documente autovehicule, marfă, etc) derulate în punctele de trecere a frontierelor nu vor fi relocate aşa cum este şi în celelalte state membre UE şi Schengen", avertizează transportatorii.

Aderarea rutieră la Schengen oferă industriei de transport rutier şi logistică din România şi economiei României un potenţial semnificativ de dezvoltare, care însă pentru a fi materializat, necesită implicarea decidenţilor politici şi a autorităţilor relevante în adoptarea şi aplicarea unor decizii rapide care să poată duce la reducerea semnificativă a timpilor de aşteptare la aceste frontiere şi pentru vehiculele comerciale.

Potrivit UNTRR, cozile de camioane de 7-20 km sunt frecvente la ieşirea din România spre Ungaria, ocazional la ieşirea spre Bulgaria, dar timpul de aşteptare pentru a intra în România din Bulgaria pe la Ruse/Giurgiu frecvent atinge 36 de ore datorită autorităţilor bulgare care au împuternicit operatorului celor două parcări de pe centura oraşului Ruse să gestioneze şi coada virtuală obligatorie pentru autovehiculele comerciale în vederea trecerii frontierei spre România. La acestea, se adaugă şi jumătatea de pod aflată în lucru pe partea bulgara pentru următorii doi ani, timp egal cu cel necesar construcţiei întregului pod acum 70 de ani, cu tehnologia de atunci, mult inferioară celei disponibile astăzi.

"În România controlul autovehiculelor la frontiere este realizat de CNAIR, iar pe reţeaua naţională, activităţile de control sunt realizate de ISCTR, cântărirea fiind una dintre activităţile comune. Industria este interesată ca activităţile de control să se desfăşoare corect pentru asigurarea unei competiţii loiale în piaţa de transport rutier. Având în vedere ca ambele instituţii se afla în subordinea Ministerului Transporturilor, un acord ar trebui să poată fi atins şi implementat cât se poate de rapid, ţinând cont şi de posibilităţile reale şi echipamentele deja disponibile", spun reprezentanţii UNTRR.

În opinia acestora, industria transporturilor rutiere din România este primul contributor la exportul de servicii al României, cu 7,82 miliarde de euro în 2023, într-o ţară care importă mai mult decât exportă din 1989 până în prezent.

"Dacă România este a 12-a economie ca mărime în UE, piaţa transporturilor din România se poziţionează pe locul 6, iar în privinţa activităţilor de cross-trade (operaţiuni de transport realizate între alte state membre decât cel de origine) şi cabotaj (operaţiuni de transport între două puncte aflate pe teritoriul aceluiaşi stat membru, altul decât cel de origine al transportatorului), România se afla pe locul 3 după Polonia şi Lituania. Polonia a depăşit din ianuarie 2023 cifra de un milion de angajaţi din afara UE, din care în transporturile rutiere peste 160.000, în timp ce în Lituania numărul angajaţilor non-UE din transporturile rutiere trece de 107.000, iar în România sunt doar 550 de angajaţi non-UE, în transporturile rutiere, din cota de doar 100.000 de angajaţi non-UE ("doar" pentru că în comparaţie cu Polonia, ar trebui să avem minim 500.000 de angajaţi din afara UE)", afirmă transportatorii în comunicat.

Potrivit sursei citate, "contractul" Schengen rutier oferă României un potenţial de dezvoltare semnificativ, însă transportatorii se întreabă dacă vom rămâne cu potenţialul sau îl vom materializa. "Răspunsul, de aceasta dată rămâne să fie oferit în principal de decidenţii politici şi de autorităţile din România în perioada următoare", se mai arată în comunicat.

UNTRR) este o organizaţie profesională şi patronală, neguvernamentală, independentă, apolitică, fondată în 1990. Aceasta promovează şi apară interesele transportatorilor rutieri pe plan intern şi internaţional, înregistrând de la înfiinţare până în prezent peste 16.000 de firme înscrise - operatori care efectuează transporturi interne şi internaţionale de marfă şi persoane. AGERPRES/(AS - editor: Mariana Nica, editor online: Simona Aruştei)

Citeşte şi:

* Consiliul JAI a aprobat aderarea deplină a României şi Bulgariei la spaţiul Schengen de la 1 ianuarie 2025