Aderarea României şi cu graniţele terestre la Spaţiul Schengen este o veste bună pentru transportatori şi turişti, pentru că, probabil, din luna iunie, acele cozi din graniţele comune cu Bulgaria şi cu Ungaria vor dispărea, a declarat, joi, pentru AGERPRES, Augustin Hagiu, consultant în transporturi.

"Beneficiile României sunt cel puţin două foarte importante. O dată, vorbim de componenta economică, legată de transporturi şi turism. Doi, discutăm de componenta ce ţine de potenţialele investiţii ce se pot face în România, coroborat cu, sperăm noi, continuarea lucrărilor de infrastructură care au luat avânt în ultimele 24 de luni. Este o veste bună pentru transportatori, pentru că, probabil, din luna iunie, acele cozi din graniţele comune cu Bulgaria şi cu Ungaria vor dispărea. Este o veste bună pentru turişti, pentru transportul de pasageri, nu doar pentru transportul de marfă, fie el regulat, fie ocazional, turistic. E o veste bună pentru românii care vin acasă să-şi vadă familiile sau să petreacă vacanţe, sărbători sau pentru cei care pleacă înspre Europa sau înspre Bulgaria, înspre Grecia în vacanţă sau la rude", a spus Hagiu.

Acesta a estimat că România a pierdut zilnic, prin faptul că nu era în Schengen, 100 de euro/camion.

"Eu am spus că am pierdut şi pierdem în continuare până la momentul în care nu vom mai sta în frontieră, la controale sau în coloane, 100 de euro per camion per zi. Acum, depinde foarte mult iarnă-vară. Mă refer la influenţa pe costul operaţional, influenţa directă, pentru că există şi indirectele, care sunt foarte greu de calculat şi de estimat. Acolo discutăm de întârzieri pe lanţul de livrare către client sau la încărcare către furnizor, penalităţi ce pot curge... sunt alte chestiuni, indirecte, greu de calculat. De multe ori, la o cursă, indirectele pot depăşi directele, pentru că, dacă întârzii, conform contractului, la descărcare eşti penalizat, iar penalităţile pot anula chiar şi valoarea integrală a cursei. Ca să vă imaginaţi cam la ce pierderi putem ajunge din cauza acestor blocaje în frontieră", a susţinut fostul preşedinte al Federaţiei Operatorilor Români de Transport (FORT).

Hagiu a subliniat că punctele de trecere ale frontierei vor fi cu adevărat libere de controale în cel puţin şase luni, pentru că sunt anumiţi paşi tehnici care trebuie îndepliniţi.

"Durează un pic până când punctele de trecere a frontierei vor fi cu adevărat eliberate de tot ceea ce înseamnă controale. Sunt nişte paşi tehnici care trebuie urmaţi şi nişte etape, aşa că eu cred că cel mai corect este să luăm în calcul măcar şase luni. Sunt o serie de chestiuni de făcut şi să nu uităm că devenim graniţă Schengen - nu mai suntem graniţă UE - cu Ucraina, Republica Moldova, Serbia. Deci, pe partea asta, când devii graniţă Schengen, adică the last frontiere, lucrurile sunt un pic mai complexe în ceea ce priveşte întărirea controlului pe aceste puncte - Ucraina, Republica Moldova, chiar dacă sunt fraţii noştri, Serbia", a explicat acesta.

Consultantul în transporturi a atras atenţia că România a intrat deplin în Schengen când alte ţări impun controale la frontieră, din cauza migraţiei.

"Suntem într-un moment în care nu ne mai putem bucura atât de mult, cu toate că ar trebui să o facem pentru că am păşit în sfârşit şi rutier în Schengen, din cauză că între timp, în Europa, frământările ce ţin de migraţie au condus la reapariţia controalelor la frontieră între foarte multe ţări europene, ceea ce afectează foarte mult pe partea de transport, serviciile de transport intra-comunitar pe care le desfăşoară companiile de transport din România, cu un aport esenţial şi consistent în ceea ce înseamnă bugetul ţării noastre pe componenta de export de servicii. Aşadar, da, am păşit. Să sperăm că Europa reuşeşte să se recalibreze, că reuşeşte să rezolve această problemă injustă a migraţiei, astfel încât Schengen-ul să nu se închidă pe măsură ce noi state intră, cum e cazul nostru şi al bulgarilor", a adăugat el.

În opinia sa, "dacă nu ne furăm căciula între noi", Schengen-ul poate fi un mare câştig pentru toată lumea, iar pentru noi un câştig major.

"Nu vreau să dau o notă pe pesimistă, prefer să rămân în nota optimistă. Dacă este pace şi dacă nu ne furăm căciula între noi - mă refer la statele membre - dacă jucăm cinstit şi suntem echilibraţi în tot ceea ce luăm ca decizie ce ne afectează pe toţi în egală măsură, Schengen-ul poate fi un mare câştig pentru toată lumea, inclusiv, evident, pentru noi, un câştig major. Cert este că, pe termen mediu şi lung, refacerea coridoarelor ce tranzitau România în urmă cu peste 1.000 de ani, a coridoarelor de transport Asia-Europa, dacă, repet, lucrările de infrastructură continuă în ritmul cu care ne-am obişnuit în ultimul timp, această chestiune cu Schengen-ul ne poate ajuta foarte mult în dezvoltarea infrastructurii de transport multimodal. Mă refer aici la Portul Constanţa, la tot ceea ce înseamnă conexiune RO-LA, RO-RO, adică tren, tren cu camioane sau tren-maritim sau maritim-camioane, în toate variantele, şi, evident, ceea ce ne dorim de mult, şi anume să refacem acel celebru 'Drum al mătăsii' care tranzita această parte a Europei", a arătat Hagiu.

Miniştrii de interne din ţările UE, reuniţi în Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne, au decis să ridice controalele asupra persoanelor la frontierele terestre interne cu şi între Bulgaria şi România începând cu 1 ianuarie 2025, a anunţat Consiliul Uniunii Europene, într-un comunicat postat pe website-ul consilium.europa.eu.

''Este un moment istoric de a primi în final Bulgaria şi România ca membre depline ale Schengen. Ridicarea controalelor asupra persoanelor la frontierele terestre interne cu şi între aceste state membre a fost o prioritate de top pentru preşedinţia ungară (a Consiliului UE) şi astăzi am transformat-o în realitate. Acest pas va fi benefic nu numai pentru cetăţenii bulgari şi români, dar şi pentru UE ca întreg'', a declarat ministrul de interne ungar Sandor Pinter, după decizia de joi.

De la aderarea lor la UE, Bulgaria şi România au aplicat părţi din cadrul juridic Schengen (acquis-ul Schengen), inclusiv cele referitoare la controalele la frontierele externe, cooperare poliţienească şi utilizarea Sistemului de Informaţii Schengen. La 30 decembrie 2023, Consiliul a adoptat decizia de a aplica, de la 31 martie 2024, părţile rămase al acquis-ului Schengen şi să ridice controalele asupra persoanelor la frontierele interne aeriene şi maritime. AGERPRES/(AS - autor: Oana Tilică, editor: Mariana Nica, editor online: Simona Aruştei)