Persoane fizice şi juridice, instituţii publice, muzee ori bănci sau guverne din toată lumea pot de-acum să-şi depoziteze fotografii, documente, imagini cu anumite opere de artă, parole şi diferite alte lucruri pe care le doresc în seifuri digitale care beneficiază de o securitate cibernetică la cel mai înalt standard, prin proiectul Enkivers, lansat marţi de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Informatică - ICI Bucureşti, în colaborare cu InfoCons.

"Pe modelul în care ne ducem într-o gară, mergem la o bancă sau mergem la un magazin şi ne lăsăm într-o cutie securizată cu o cheie bagajul, portmoneul, valorile, mâncarea sau ce mai avem noi acolo, cred că astăzi acest mecanism de a fi în format electronic aduce pentru fiecare dintre noi, în calitatea noastră de cetăţeni planetari, un tools, o soluţie şi un instrument viabil, simplu şi eficient, la un standard european, în parteneriat cu o entitate publică extrem de importantă în România şi la nivelul Uniunii Europene. (...) Astăzi am făcut lansarea. Începând din 1 ianuarie vor fi trimise adrese oficiale către toate muzeele din lume, către toate instituţiile publice din lume, către camerele de comerţ din fiecare ţară din lume şi, nu în ultimul rând, către asociaţiile patronale şi profesionale, dar şi către organizaţiile de protecţie a consumatorului, asociaţii de părinţi şi toţi care ar trebui să ştie că există acest seif care este în norme de securitate înalte, ca fiecare să aibă informaţia şi să decidă în cunoştinţă de cauză", a declarat preşedintele InfoCons, Sorin Mierlea, la evenimentul de lansare a proiectului Enkivers.

La rândul său, directorul general al ICI Bucureşti, Adrian-Victor Vevera, a precizat că ideea proiectului a pornit de la necesitatea ca, într-o lume digitală, să ai un spaţiu de depozitare protejat dedicat pentru "documente, imagini, idei şi gânduri" - toate în format digital - pe modelul seifurilor din bănci.

"Când am pornit cu acest proiect, am pornit de la necesitatea pe care noi am identificat-o într-o lume cât mai digitală, în care lumea foloseşte tehnologiile digitale şi automat şi o parte din amintiri sunt în zona digitală, de a avea un spaţiu în care să ţi le depozitezi, care să poată să fie ceva în afara cloud-ului pe care ţi-l oferă toţi marii operatori - şi care este un spaţiu comun - să fie un spaţiu dedicat celui care vrea să îl folosească şi în care să poată să aibă acces doar el, pe baza credenţialului pe care îl primeşte în clipa care şi-a deschis acest abonament şi în care să poată să îşi stocheze sub formă digitală tot acest spectru de produse, de la documente, imagini, idei, gânduri. Tot ceea ce doreşte, în forma digitală, să existe în acest seif, exact cum băncile au casetele de valoare pentru a păstra în siguranţă partea fizică a acestor obiecte, să existe şi în partea digitală. În afară de asta, este mult mai uşor de accesat. Poţi să-l accesezi de pe telefon, de pe tabletă, de pe laptop, de oriunde", a explicat Vevera.

Pentru a putea avea acest seif digital, se accesează site-ul enkivers.com şi se face un cont.

"Ne-am făcut contul, am dat click, am pus fotografia, am încuiat seiful, avem parola exclusiv doar noi şi din acel moment ştim că acea fotografie, acea imagine, acea amintire sau acel document este în deplină securitate şi siguranţă. Nu în ultimul rând, va avea data certă - dacă doreşti să o foloseşti după aceea - pentru a obţine beneficii sau pentru a demonstra faptul că la data, la ora, la minutul şi la secunda respectivă a fost depus, ca astfel să poţi face dovada că dacă altcineva - vecinul - a copiat fotografia şi se duce undeva, să poţi demonstra că prima fotografie făcută a fost de tine", a spus Mierlea.

Vevera a subliniat şi el că seiful digital poate fi folosit şi pentru protecţia proprietăţii intelectuale.

"Încărcarea documentelor se face foarte uşor şi până la urmă ai un spaţiu în care vei ţine în siguranţă toate aceste lucruri. Plecând de la această idee, am ajuns şi la aceea de dată certă, pentru că este dorinţa fiecăruia de a avea întâietatea sau a avea unicitatea unei clipe, a unei idei ş.a.m.d., de la partea de drept, care înseamnă proprietate intelectuală, până la ceea ce ţine de de sentimentele fiecăruia", a transmis şeful ICI.

Potrivit acestuia, Enkivers este un proiect care "aduce la masă" competenţele ICI Bucureşti pe zona tehnică, pentru că este dezvoltat în cadrul Laboratorului de Forensic Digital din cadrul institutului, cu bunele practici dezvoltate de InfoCons.

"Ceea ce vedem în contextul actual naţional, dar şi internaţional, este că informaţia care este validată, informaţia care este certificată, devine din ce în ce mai importantă, pentru că fără ea nu putem să creăm nici ştiri, nici produse care să fie durabile şi, aşa cum s-a mai spus, se poate crea un seif digital. (...)", a subliniat Vevera.

Preţul unui abonament anual pentru un astfel de seif digital este în jur de 25-30 de euro/an.

"Preţurile pe an vor fi undeva pe la 25-30 euro, convertiţi în moneda naţională a fiecărei ţări de unde se găseşte. Se face un abonament anual, după aceea poţi să-ţi deschizi mai multe seif-uri, dacă vrei mai multă cantitate. Eu cred că fiecare dintre noi, în calitatea noastră de cetăţeni, persoane fizice sau persoane juridice, chiar şi instituţii publice, muzee, care vor să-şi depoziteze anumite imagini cu anumite opere de artă, cu anumite lucruri pe care le doresc într-o securitate cibernetică la cel mai înalt standard, din India sau din Norvegia, din Statele Unite sau din Japonia, au astăzi un sistem simplu, facil, accesibil imediat şi la îndemâna fiecăruia. (...) Nu aveam nişte seifuri la nivelul acesta cu un grad de securitate şi siguranţă înaltă, care să fie gestionate sub auspiciile unei autorităţi aproape publice, cum este ICI, în coordonarea statului român", a precizat Mierlea.

Fondurile din abonamentele plătite sunt venituri comune ale ICI şi InfoCons, însă cea mai mare parte din acestea va merge la institut, pentru că acesta se ocupă de securitate, mentenanţă, servere şi "tot ceea ce înseamnă buna funcţionare a acestui mecanism". În schimb, InfoCons va folosi sumele pentru promovarea proiectului, comunicare şi informare.

Directorul general al ICI Bucureşti a susţinut că informaţiile depozitate în seifurile digitale nu sunt vizibile pentru nimeni, ci doar pentru cel care deţine contul.

"Noi, ca operatori, nu vedem informaţia. Este o tranzacţie total opacă faţă de noi ceea ce se depune, cum se depune, iar partea de generare a parolei de început este total între cel care devine client şi serviciu. Noi, ca operatori, nu avem acces la informaţiile din seif, nu avem acces la comunicarea clientului cu seiful, doar la volumul de informaţie din punct de vedere al megabiţilor, gigabiţilor. Pornind de la treaba asta, noi credem că va fi şi pentru zona bancară foarte bună, dar şi pentru cetăţean care va avea, de exemplu, un loc unde să-şi stocheze parolele de la toate dispozitivele pe care le are şi va avea o singură parolă cu care va deschide (seiful digital - n. r.) şi le va putea vizualiza. Băncile vor putea să îşi dubleze partea de casete de valoare şi pe zona digitală cu aceste seifuri digitale pe care să le pună la dispoziţia clienţilor.(...)", a transmis el.

În cazul în care deţinătorul unui astfel de seif nu mai doreşte să plătească abonament, după o perioadă informaţiile vor fi şterse.

"Ele vor rămâne într-o stare de pending o bucată de timp, timp în care se va încerca să se ia legătura cu cel care este dat ca dată de contact - nu ne interesează persoana, ne interesează data de contact sub forma unui mail sau o altă formă de accesare - după care, aşa cum se întâmplă şi cu casetele de valori, cu depozitele de produse, ele vor fi pur şi simplu distruse", a mai spus Adrian-Victor Vevera. AGERPRES/(A - autor: Oana Tilică, editor: Mariana Nica, editor online: Ada Vîlceanu)