România are nevoie de un ''plan de ţară pentru la ţară'', altul decât cel cu ''România educată'', prin care decalajele de nivel de trai şi economice să fie reduse în mediul rural faţă de cel urban, iar oamenii care locuiesc în sate să rămână acolo şi să aibă acces la toate serviciile necesare, consideră Andrei Ceclan, manager energetic pentru localităţi şi lector universitar, membru al Centrului de Cercetare în Tranziţie Energetică (EnTREC).

"Un 'plan de ţară pentru la ţară', cred că de asta avem nevoie: de un nou plan de ţară, altul decât cel cu România educată, dar poate bine poziţionat acum, în prag de alegeri şi în prag de nou mandat pentru toată clasa politică. Decalajele de nivel de trai şi economice pot fi reduse în mediul rural faţă de cel urban, dacă aceste investiţii pe care le avem, din tranziţia verde şi justă, vor crea condiţii ca oamenii care locuiesc în sate să şi rămână în sate şi să aibă acces la toate serviciile necesare. Aceasta înseamnă să aibă case bine izolate ca să-şi poată plăti factura de energie, dar care să respecte arhitectura locală, să nu schimbăm faţa satelor prin case de la oraş, să respecte modelele tradiţionale peste tot, în special în regiunile tradiţionale, centrale termice şi sisteme termice eficiente, adăugat la izolarea caselor, asigurarea necesarului de energie termică din surse de biomasă, lucru care de fapt se întâmplă, dar ineficient, sau cu culturi agricole valorificate local. În valul fotovoltaicelor să vedem că se vor întâmpla accelerat şi înfiinţarea de comunităţi energetice care valorifică aceste surse regenerabile locale, atât fotovoltaice, dar şi pentru încălzire, care toate contribuie astfel la atingerea neutralităţii climatice", a afirmat Ceclan, la o dezbatere privind contribuţia esenţială pe care mediul rural o are în atingerea obiectivelor de neutralitate climatică, precum şi în asigurarea securităţii energetice.

În acest sens, Andrei Ceclan a făcut referire la un proiect în derulare, finanţat din fonduri norvegiene, care are ca scop înfiinţarea unei comunităţi energetice în comuna Buteni, judeţul Arad, unde sunt deja peste 200 de case cu panouri fotovoltaice.

"În felul acesta, prin comunităţile de energie, eradicăm sau reducem semnificativ şi sărăcia energetică, un alt subiect foarte important. Asta, pentru că la sat sărăcia energetică e aproape în fiecare casă, e o sărăcie ascunsă, mascată", a subliniat el.

La rândul ei, Corina Murafa, membru în Comitetul Economic şi Social European (CESE), a precizat că Buteni "este un caz deosebit", întrucât primarul a dorit ca întreg satul să devină prosumator.

"Lucrăm acum la un proiect prin care căutăm să sprijinim comuna Buteni din judeţul Arad să facă această tranziţie către o comunitate de energie. Buteni e un caz deosebit, fiindcă acolo primarul încă de acum câţiva ani a avut această viziune ca întregul sat să devină să devină prosumator, ca să spun aşa. Nici nu cred că iniţial s-a gândit la ideea de comunitate de energie. Între timp, este unul dintre cei mai cunoscători primari din mediul rural despre ce înseamnă o comunitate de energie şi ce beneficii poate aduce. Iniţial, la Buteni, domnul primar, cu ajutorul angajaţilor primăriei, a reuşit să ajute localnicii să acceseze programul Casa verde, dar asta e mai degrabă excepţia decât norma, pentru că în mediul rural, în primăriile de acolo, personalul este puţin, este prost plătit, este nespecializat, motiv pentru care genul acesta de activitate, de viziune, nu există, iar noi (...) îi ajutăm şi pe cei de la Buteni, ei fiind deja un model de bună practică, dar lucrăm şi cu altă primărie din judeţul Constanţa, din comuna Crucea, unde valul acesta al dezvoltărilor verzi e incipient, deşi, culmea, ei au acolo, chiar în proximitate, un parc eolian foarte mare, dar localnicii în sine nu sunt conectaţi la acest val al transformării energetice(...)", a atras atenţia Murafa.

Revenind la ideea de tranziţie verde şi digitală, Andrei Ceclan a susţinut că asta poate duce la crearea de multe locuri de muncă şi în sat, nu doar la oraş, în primul rând prin revitalizarea meseriilor locale şi tradiţionale, prin atragerea de tineri care să preia aceste meserii, şi astfel şanse pentru copiii din mediul rural să aibă loc de muncă la ei acasă. De asemenea, să aibă şcoli verzi, profesori motivaţi, infrastructură de transport cu emisii reduse şi în general acces la servicii publice de calitate.

În opinia sa, pe asta ar trebui insistat în tranziţia verde mai mult decât pe soluţii, "pentru că soluţiile, din păcate, nu prea se fabrică în România".

"Panourile fotovoltaice nu vin din România, nici pompele de căldură, nici toate celelalte tehnologii şi, atunci, mai degrabă să insistăm pe condiţii şi resurse alocate pentru ca oamenii să rămână, să revitalizeze de fapt satele româneşti. Şi să nu uităm că dincolo de satele uitate de lume, la distanţe de zeci de kilometri de oraşe, mai avem şi satele din oraşe, cartiere întregi nou construite la marginea oraşelor, unde infrastructura lipseşte şi de unde zilnic mii şi mii de navetişti inundă înapoi oraşele pentru şcoală, sănătate şi muncă. Asta e o altă chestiune pe care o putem încadra tot în subiectul tranziţie rurală, dar ruralul din urban, de fapt", a adăugat Andrei Ceclan.

Publicaţia NewsEnergy.ro a organizat vineri dezbaterea "Rolul mediului rural în tranziţia verde şi combaterea schimbărilor climatice", eveniment ce şi-a propus să aducă în atenţia publicului contribuţia esenţială pe care mediul rural o are în atingerea obiectivelor de neutralitate climatică, precum şi în asigurarea securităţii energetice. AGERPRES/ (A - autor: Oana Tilică, editor: Andreea Marinescu, editor online: Irina Giurgiu)

Sursa foto: entrec.utcluj.ro