Programul RepowerEU 2024 pentru România va fi al 8-lea program eşuat, de data aceasta cu foarte mulţi bani la dispoziţie, pe care, din păcate, putem să-l punem la un nou eşec al politicilor energetice pentru combaterea sărăciei energetice din România, a declarat, vineri, preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliţă.

"Am fost foarte bucuros acum o lună, când RepowerEU, o serie de bani europeni, 600 de milioane de euro, adică vorbim de ditamai căruţa de bani care sunt daţi României cu scopul de a elimina această sărăcie energetică extremă pentru care lucrăm şi noi, respectiv casele care nu au energie electrică deloc şi consumatorii vulnerabili şi, intrând acum în detaliile aplicării, pentru că am fost consultaţi, rugaţi de diverse consilii judeţene, consilii locale să ne implicăm şi noi ca şi asociaţie, constatăm cu surprindere că de fapt cei cărora li se adresează acest program din nou nu sunt cuprinşi acolo, din nou nu există pe nu ştiu ce liste date de nu ştiu ce minister. (...) Deci, cu siguranţă, speranţa pe care o vedeam în urmă cu câteva zile că da, la 600 de milioane de euro, 60.000 de vouchere, în condiţiile în care noi avem 5.500 de case neelectrificate, într-un an de zile va fi floare la ureche, din nou ne uităm cu groază cum nu se va întâmpla. Din nou, cineva, un incompetent care a scris acest ghid, a uitat că aceste case, care nu au energie electrică, nu au reţea de energie electrică şi ca atare te duci şi pui panou, le pui bateriile acolo şi te uiţi la ele, pentru că n-ai unde să le conectezi, iar acele costuri nu sunt eligibile. Din nou, repet, o să vedem al 8-lea program eşuat, de data asta cu foarte, foarte mulţi bani la dispoziţie, pe care, din păcate, putem să-l punem, din punctul meu de vedere, la un nou eşec al politicilor energetice pentru sărăcia energetică din România", a afirmat Chisăliţă, la o dezbatere de specialitate.

De asemenea, şeful AEI a criticat şi programele "Rabla pentru sobe" şi "Casa Verde", despre care a spus că sunt "foarte bune, dar foarte prost făcute", deoarece îi dezavantajează pe cei din mediul rural, tocmai pe cei cărora le sunt adresate.

"'Rabla pentru sobe', da, o chestie foarte bună, dar nu aşa cum era făcut. Vorbim de proiectul 'Casa Verde'. Din nou, foarte bun, dar foarte prost făcut. Foarte prost făcut pentru că, în general, cei care sunt foarte dezavantajaţi sunt cei din mediul rural. Statistic, dacă am lua de exemplu în 'Casa Verde' câţi din mediul rural au prins acei bani am rămâne foarte, foarte uimiţi să vedem că numărul - sau procentul - este unul foarte mic şi din nou mergem la nişte aberaţii de-a dreptul din punct de vedere al politicilor, nu? Politicile pe care le derulăm în special pentru a elimina aceste distanţe între păturile care există în momentul de faţă în România. Ori, din contră, dacă luăm aproape pas cu pas ce vreţi dumneavoastră din politicile României din ultimii 20 de ani, o să vedem că politicile acestea procentual au avantajat de fapt tocmai pătura mai înstărită a României - nu spun neapărat bogaţii României - şi nicidecum nu s-a adresat acelor necăjiţi, chiar dacă de fiecare dată în antetul şi în planul de măsuri erau băgaţi în faţă şi erau cei pe baza cărora se justificau cheltuielile publice pentru anumite programe", a susţinut Chisăliţă.

În ceea ce priveşte ''Rabla pentru sobe", specialistul în energie consideră că, deşi ideea a fost foarte bună, modul în care a fost scris proiectul a fost doar "un imbold de a face nişte bani din vânzarea de sobe".

"Aş vrea cumva să nu rămână acest program 'Rabla pentru sobe' ca o chestie foarte bună care nu s-a realizat anul ăsta. Din punctul meu de vedere nu este deloc aşa. Şi de ce spun asta? Pentru că, într-adevăr, sobele care sunt - 30% e bine - discutăm de 23%, 24% 25%, 27% randamente, discutăm de multe lucruri, dar, din punctul meu de vedere, şi am şi expus şi am contactat Ministerul Mediului la acel moment, aşa cum e scris proiectul - încă o dată, ideea foarte bună - dar cum era scris proiectul, eu nu am văzut decât un imbold de a face nişte bani din vânzarea de sobe. De ce spun asta? Păi, în primul şi în primul rând, da, eu trebuie să schimb motorul la o maşină, dar după ce caroseria acelei maşini poate să ducă motorul. Păi noi avem nişte case la care de cele mai multe ori pur şi simplu nu se pot închide uşile, nu se închid geamurile, nu sunt geamuri în unele situaţii. Adică, eu pot să pun ce motor vreau, dar dacă nu poate să ducă maşina aia motorul n-o să se întâmple niciodată nimic", a explicat acesta.

În opinia sa, primul lucru care trebuia făcut, înainte de a da bani pentru achiziţia de sobe, era reducerea pierderilor de energie.

"Primul element: haideţi să începem totuşi cu începutul, hai să începem cu ceea ce înseamnă reducerea pierderilor de energie cel puţin la un nivel minim. Nu discut neapărat de case pasive... dar la un nivel minim. Adică, încă o dată, credeţi-mă, acolo nu se închide uşa, acolo luftul la geamuri este de 2 centimetri. Ăsta e primul element, cu ăsta trebuie început 100% dacă nu vrem să aruncăm banii. A doua problemă: degeaba pun o sobă care are randament să spunem de la 55% în sus dacă o să folosesc tot lemnul acela ud, care el în sine, ca şi combustibil, nu va permite sobei să funcţioneze în mod corespunzător şi, mai mult, o să strice şi o să dau foc la casă că o să se mi se pună gudronul pe horn şi o să mi se aprindă într-o perioadă foarte scurtă, aşa cum se întâmplă. Avem nenumărate exemple de genul acesta. Deci, cumva, hai să facem programul ăsta, dar să-l facem acolo unde s-au îndeplinit nişte lucruri sau, dacă nu, hai să nu-l facem, să ne apucăm de ceea ce trebuie făcut la un moment dat, că altfel, repet, el era o chestie foarte faină pentru cei care voiau să vândă sobe. Era nemaipomenit să vinzi sobe, aşa cum e nemaipomenit astăzi în cele mai multe proiecte să vinzi panouri fotovoltaice sau să vinzi baterii. Din păcate, (...) majoritatea acestor programe sunt îndreptate către vânzători, nu neapărat către beneficiarii săraci ai României", a susţinut Dumitru Chisăliţă.

El a adăugat că un program nu se poate aplica la fel în toate zonele ţării şi "trebuie să coborâm din birourile noastre frumoase, trebuie să mergem să identificăm de la loc la loc, de la punct la punct care sunt elementele".

"Ca să putem face ceva concret, trebuie să mergem şi să identificăm nişte lucruri concrete în zone concrete. Noi venim cu o chestiune, tipic comunistă, o aruncăm pe piaţă şi credem că ea se va aplica la fel în toate zonele ţării. Nu are cum să se aplice la fel în toate zonele ţării, pentru că sunt extrem de multe diferenţe, de la diferenţe de temperatură la diferenţe legate de curenţii de aer, la nivelul de iluminare, la regimurile termice care sunt în acea zonă de-a lungul unui an de zile, dacă vreţi la resursa care există acolo. Să construim conducte şi reţele de distribuţie în zone în care sunt efectiv multe alte resurse mult mai rentabile şi mult mai eficiente este o aberaţie. Şi atunci primul şi primul lucru: trebuie să ne uităm la nivel zonal şi politica aceasta să fie pe zonă. Ceea ce se aplică într-un sat de la munte nu se aplică într-un sat de la câmpie, ceea ce se aplică într-un sat din Deltă nu se aplică într-un sat de la deal şi tot aşa. Până nu înţelegem că lucrurile nu le putem face la Bucureşti, să le punem pe un porumbel călător, să le trimitem în toată ţara şi să avem şi pretenţia că se întâmplă...Trebuie să coborâm din birourile noastre frumoase, trebuie să mergem să identificăm de la loc la loc, de la punct la punct care sunt elementele, cum se aplică şi cu astea să mergem mai departe. Altfel, vom face cum facem pe panouri fotovoltaice: bifăm din doi în doi ani câte un proiect care va eşua", a transmis reprezentantul AEI.

Chisăliţă a mai remarcat că, aşa cum era şi în urmă cu 2000 de ani, "aşteptăm iarna uşoară sau mergem la biserică şi încercăm să supravieţuim iernii rugându-ne la Dumnezeu".

"Avem totuşi suficient de multe soluţii. Culmea, vă ziceam, avem suficient de mulţi bani în momentul de faţă. Mă refer inclusiv la fondurile europene. Important este să îi drămuim, important este să gândim, important este să acţionăm inteligent, important este să avem un management corespunzător şi, mai ales, să lucrăm inginereşte, economiceşte şi din punct de vedere al respectării legilor existente în România şi Uniunea Europeană", a mai spus Dumitru Chisăliţă.

Publicaţia NewsEnergy.ro a organizat vineri dezbaterea "Rolul mediului rural în tranziţia verde şi combaterea schimbărilor climatice", eveniment ce şi-a propus să aducă în atenţia publicului contribuţia esenţială pe care mediul rural o are în atingerea obiectivelor de neutralitate climatică, precum şi în asigurarea securităţii energetice. AGERPRES/(A - autor: Oana Tilică, editor: Mariana Nica, editor online: Irina Giurgiu)