Persoanele expuse public sunt cu un risc ridicat de a fi implicate în activităţi de spălare de bani, a afirmat, joi, Adrian Cucu, preşedintele Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB), într-o conferinţă de profil.

"Pornind de la tema conferinţei noastre şi apreciind punctele de vedere deja exprimate de ante-vorbitori, raportându-mă evident la activitatea oficiului, doresc să fac câteva remarci. În primul rând, să vorbesc în două cuvinte despre educaţia financiară şi, în oglindă, despre educaţia juridică. Şi, mai concret, prin prisma activităţii specifice a oficiului, să vorbesc despre lipsa educaţiei financiare pe care o parte dintre contribuabili o manifestă. Şi iată cum se manifestă, conform informaţiilor pe care Oficiu le are. Se manifestă prin tranzacţii financiare fără un scop economic clar, se manifestă prin confundarea sau prin amestecul patrimoniului persoanelor juridice cu patrimoniul persoanelor fizice care administrează respectivele persoane juridice, prin ignorarea regulilor de conduită financiar-bancară, prin lansarea cu uşurinţă, cu nesăbuinţă, în operaţiuni speculative, ilicite, prin faptul că unii dintre ei devin victime sau intermediari involuntari în operaţiuni licite şi privite, de asemenea, prin prisma activităţii oficiului, prin faptul că o parte din rapoartele de tranzacţii suspecte îi are drept subiecţi pe aceşti clienţi şi de asemenea, o parte din informările pe care le primim de la partenerii noştri vizează activităţile acestora", a spus Adrian Cucu.

Acesta a participat joi la conferinţa cu tema "Anti-Money Laundering and Financial Education - Italy and Romania: Experiences and best practices in light of OECD Standards", organizată de Banca Naţională a României şi Ambasada Italiei la Bucureşti.

"În altă ordine de idei, referindu-mă sau pornind de la evaluarea naţională a riscurilor, trebuie să remarcă câteva lucruri: că persoanele expuse public sunt cu un risc ridicat de a fi implicate în activităţi de spălare de bani. Sectorul imobiliar, şi când vorbesc despre sectorul imobiliar mă refer deopotrivă la construcţii, la comerţul cu materiale de construcţii, la dezvoltatori imobiliari şi la agenţii imobiliari, toţi aceştia sunt, potrivit evaluării noastre, caracterizaţi cu un risc ridicat de a fi implicaţi în activităţi de spălare de bani. O parte semnificativă dintre rapoartele de tranzacţii suspecte pe care le primim şi implicit din analizele noastre şi din informările pe care oficiul le înaintează, vizează activitatea acestor operatori economici. Evident că, în forme diferite, în grade diferite de complexitate şi de multe ori cu caracter transnaţional", a declarat Adrian Cucu.

El a vorbit în cadrul conferinţei despre cripto-active, menţionând că este un sector încă insuficient reglementat, iar instituţia se află în faza de acumulare de cunoştinţe.

"Aceasta este realitatea, acestea sunt vremurile pe care le trăim. Semnalez câteva tendinţe. De regulă, utilizatorii români sau investitorii români utilizează platforme străine, cu mare precădere chiar şi pentru tranzacţii mari şi pentru tranzacţii mici. Din foarte multe motive, inclusiv cele care pot să vizeze activităţi ilicite. Pe de altă parte, apar deja tranzacţii imobiliare cu plata sau cu evaluarea lor în criptoactive. De asemenea, remarc faptul că în mod repetat suntem semnalaţi despre implicarea unor cetăţeni români în tranzacţii frauduloase, în vânzări fictive de critoactive. De asemenea, remarc tentative repetate de cumpărare de cripto-active, de criptomonede, cu bani proveniţi din surse ilicite. Ponderea rapoartelor de tranzacţii suspecte vizând asemenea tipuri de operaţiuni este totuşi modestă, dar prin toate mijloacele pe care le avem la îndemână, şi aici vorbesc deopotrivă de supraveghere şi de analiză pe care oficiu o desfăşoară, urmărim atent fenomenul şi suntem conştienţi de dimensiunile sale în creştere şi de exploziile pe care le poate genera în locuri în care te aştepţi mai mult sau mai puţin. Şi da, suntem atenţi ca aceste tipuri de operaţiuni să poată fi supravegheate de către noi şi să avem capacitatea să le identificăm pe cele ilicite", a precizat Adrian Cucu.

El a afirmat că a fost organizat, la nivelul oficiului, un compartiment care are în principal în obiectul de activitate supravegherea operatorilor din zona cripto.

"Am început să îi specializăm pe câţiva dintre tinerii noştri colegi în asemenea tipuri de activităţi. Avem programe informatice cu ajutorul cărora, în principiu, suntem capabili să asigurăm supravegherea acestui tip de activitate şi, după caz, activitatea de analiză. Dar, într-adevăr, este un sector care se caracterizează prin imprevizibilitate", a declarat Adrian Cucu.

Totodată, el a făcut referire la pachetul privind combaterea spălării banilor (AML), menţionând că este o mare provocare pe care o privim cu prea multă relaxare.

"În momentul de faţă, legislaţia românească de prevenire şi combatere a spălării banilor este în deplină concordanţă cu a 5-a directivă, a 4-a şi a 5-a directivă, este în deplină concordanţă cu cele 40 de recomandări FATF (recomandări ale Grupului de Acţiune Financiară Internaţională
(FATF - n.r.). Am fost evaluaţi şi se constată că sistemul românesc, şi aici vorbesc de sistem, de toate instituţiile care sunt implicate în această activitate de prevenire şi combatere a supărării banilor şi finanţării terorismului, sunt instituţii funcţionale. Avem o legislaţie funcţională, dar, repet, noul pachet AML ne duce în faţă nişte provocări semnificative şi pentru care trebuie să ne pregătim corespunzător. Am organizat deja un grup de lucru pentru adaptarea legislaţiei. Analizăm, punem tabele comparative, dispoziţiile care există, dispoziţiile noi. Vedem şi posibilitatea de a aplica regulamentele ţinând cont de dispoziţiile legale care sunt astăzi în vigoare. Încă ne gândim dacă va fi vorba de a propune o modificare şi completare a Legii 12 (Legea 12/1990 privind protejarea populaţiei împotriva unor activităţi de producţie, comerţ sau prestări de servicii ilicite, n.r.) azi în vigoare, sau vom veni cu un proiect de lege nouă. Tot ce vom face vom face împreună cu toate celelalte instituţii care sunt implicate în acest sistem, evident, împreună cu Banca Naţională, cu Autoritatea de Supraveghere Financiară şi aşa mai departe. De asemenea, am comunicat deja către Comisia Europeană, reprezentanţii noştri în Consiliul Supraveghetorilor şi am căzut de acord că această activitate se cuvine să fie coordonată de către Banca Naţională, în mod concret de către domnul viceguvernator Badea. Ne străduim să facem faţă tuturor acestor provocări", a mai spus Adrian Cucu. AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Anda Badea)