Companiile Itochu din Japonia şi EDF din Franţa sunt interesate de proiectul Tarniţa-Lăpuşteşti (ministru)
Companiile Itochu din Japonia şi EDF din Franţa sunt interesate de proiectul hidrocentralei cu acumulare prin pompaj Tarniţa-Lăpuşteşti şi sunt dispuse să realizeze pe banii lor studiul de fezabilitate, iar apoi să ducă până la capăt proiectarea şi execuţia centralei, a anunţat ministrul Energiei, Sebastian Burduja.
"Am continuat chiar zilele acestea discuţiile cu partenerii strategici din Japonia şi Franţa, consorţiul format din Itochu-EDF, doi giganţi energetici la nivel mondial. EDF este cea mai importantă companie de utilităţi din Europa, care produce peste 16% din energia electrică din Uniunea Europeană. EDF este cel mai mare operator de active nucleare din lume, cu aproximativ 180.000 de angajaţi. Itochu, gigantul japonez, are venituri totale de aproape 90 miliarde USD, adică 28% din PIB-ul României. Cele două mari companii sunt interesate de proiect (Tarniţa Lăpuşteşti, n.r.) şi dispuse să realizeze pe banii lor SF-ul, iar apoi să ducă până la capăt proiectarea şi execuţia centralei. Un proiect de mare anvergură are nevoie de parteneri serioşi, stabili, de încredere şi care au dovedit că ştiu şi pot să implementeze proiecte mari. Aşa cum este Tarniţa-Lăpuşteşti pentru ţara noastră", a scris ministrul, marţi seara, pe pagina sa de Facebook.
El a reafirmat că Tarniţa-Lăpuşteşti este proiectul este cel mai important pentru sistemul energetic românesc, vechi de 50 de ani, ignorat şi pasat de la un an la altul, deşi contribuie substanţial la securitatea sistemului energetic, la preţuri corecte şi, nu în ultimul rând, la producţia de energie curată şi stocarea de mari dimensiuni.
Burduja a precizat, în context, că, la începutul mandatului său, a scos de la sertar proiectul şi a mandat conducerea SAPE să demareze licitaţia pentru studiul de fezabilitate (SF). Ministrul Energiei a subliniat, însă, că după un an nu s-a înregistrat niciun progres.
"SAPE este societatea statului român care administrează participaţiile în energie şi căreia i-am acordat toată încrederea şi sprijinul meu în a duce la bun sfârşit prima etapă a proiectului, respectiv atribuirea SF-lui. După un an de zile constat că nu s-a înregistrat niciun progres şi că suntem în acelaşi punct, SAPE nereuşind să închidă licitaţia pentru atribuirea SF-ului. Nu renunţ nici în ruptul capului. Proiectul acesta va vedea lumina zilei. Cu mine sau fără mine ministru. Pentru că România şi energia României nu mai au timp să aştepte, iar mandatele de ministru nu sunt despre o persoană sau alta, ci despre viitorul acestei ţări şi a viitoarelor generaţii", a mai precizat Sebastian Burduja, pe reţeaua de socializare.
În vara acestui an, SAPE a anunţat că două companii au depus oferte în cadrul procedurii de licitaţie pentru realizarea "Studiului de Fezabilitate şi Documentaţiei tehnico-economică aferente obiectivului de investiţii Centrala hidroelectrică cu acumulare prin pompaj (CHEAP) Tarniţa - Lăpuşteşti".
"Depunerea ofertelor pentru studiul de fezabilitate marchează un moment crucial pentru dezvoltarea hidrocentralei Tarniţa. Echipa SAPE va evalua cu atenţie aceste oferte pentru a asigura respectarea cerinţelor legale şi pentru a avansa cu succes acest proiect de importanţă vitală pentru securitatea energetică a României. Depunerea ofertelor pentru realizarea studiului de fezabilitate reprezintă primul pas, dar, odată cu acesta, putem spune că, oficial, a demarat realizarea hidrocentralei Tarniţa. Suntem mândri să ne implicăm într-un proiect de asemenea anvergură şi responsabilitate", a declarat preşedintele Directoratului SAPE, Bogdan Nicolae Stănescu, citat în comunicatul din 18 iunie.
Potrivit SAPE, construirea şi funcţionarea hidrocentralei cu acumulare prin pompaj Tarniţa - Lăpuşteşti are numeroase avantaje: îmbunătăţeşte regimul de funcţionare a centralei atomo-electrice de la Cernavodă, mai ales în perspectiva construirii Unităţilor 3 şi 4, dar şi a centralelor termoelectrice pe combustibili fosili, prin transferul de energie electrică de la gol, la vârf de sarcină; participă la reglajul frecvenţă - putere; asigură rezerva terţiară rapidă; asigură rezerva de avarie de scurtă durată; asigură condiţii optime pentru funcţionarea centralelor electrice intermitente regenerabile; furnizează putere reactivă şi funcţionarea în regim compensator, asigurând respectarea standardelor de calitate a energiei electrice; îmbunătăţeşte participarea SEN la piaţa unică europeană de energie electrică, mărind gradul de siguranţă pe ansamblul SEN şi creşte posibilitatea exploatării SEN în condiţii tehnice şi economice superioare. AGERPRES/(AS - editor: Andreea Marinescu, editor online: Andreea Lãzãroiu)
Sursa foto: Sebastian Burduja/Facebook.com
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Rezervele valutare ale BNR au scăzut la 58,553 miliarde de euro, la finele lunii octombrie
Rezervele valutare ale Băncii Naționale a României (BNR) au scăzut la 58,553 miliarde de euro, la 31 octombrie 2026, de la 60,060 miliarde de euro la sfârșitul lunii septembrie, potrivit datelor publicate luni de banca centrală. În cursul lunii octombrie au fost înregistrate intrări de 4,385 miliarde de euro, reprezent&
Salariul minim și Legea salarizării unitare, pe agenda discuțiilor premier-sindicate
Reprezentanții celor cinci confederații sindicale reprezentative la nivel național discută luni, la Palatul Victoria, cu premierul Luca Niculescu, prioritățile lucrătorilor și măsurile urgente pentru protejarea nivelului de trai, printre principalele subiecte aflate pe agenda discuțiilor fiind creșterea salariului minim pe economie începând cu 1 ianuarie 2027 și
Codirlașu (CFA România): Economia ar putea scădea cu până la 1% în acest an; riscul de recesiune persistă și în 2027
Economia României ar putea scădea cu până la 1% în acest an, iar riscul de recesiune persistă și în 2027, în condițiile în care perspectivele de creștere economică pentru anul viitor sunt cuprinse între 0% și 0,5%, a declarat luni președintele CFA România, Adrian Codirlașu, la un eveniment de specialitate.
Gabriela Horga (senator): Reducerea cheltuielilor publice trebuie continuată pentru a nu mai pune presiune pe mediul de afaceri
Reducerea cheltuielilor de personal, bunuri și servicii din sectorul public trebuie continuată în perioada următoare, pentru a evita noi presiuni fiscale asupra mediului de afaceri și pentru a recupera decalajele de competitivitate, a declarat luni președinta Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital din Senat, Gabriela Horga, la un evenime
Românii plănuiesc să cheltuiască mai mult cu aproximativ 7% de Black Friday, în 2026 (studiu)
Românii plănuiesc să cheltuiască mai mult cu circa 7% cu ocazia ediției din acest an a 'Black Friday', iar peste o treime vizează achiziții mai scumpe, arată un studiu de specialitate, dat publicității luni. Conform datelor centralizate de Reveal Marketing Research pentru Payu România, bugetul mediu estimat pentru cumpărătu
Iuga (Alro): Industria are nevoie de finanțări pe termen lung pentru retehnologizare și producția proprie de energie
Industria românească are nevoie de finanțări bancare pe termen lung pentru dezvoltarea unor noi capacități de producție, retehnologizare și investiții în producția proprie de energie, în condițiile în care costurile ridicate ale energiei afectează competitivitatea companiilor, a declarat luni Vasile Iuga, membru independent neexecutiv în
Iuga (Alro): România ar putea dezvolta industria de drone și de război electronic în maximum cinci ani
România ar putea dezvolta capacități de producție în industria dronelor și a războiului electronic în maximum cinci ani, inclusiv prin reconversia unor platforme industriale existente, în condițiile în care reindustrializarea țării ar trebui să se bazeze pe tehnologii moderne și parteneriate internaționale, a declarat luni Vasile Iuga, m
Dănescu (ARB): Suntem într-o criză de creditare; măsurile în relația cu creditorii sunt punitive și ostile
România se confruntă cu o criză de creditare, în condițiile în care măsurile aplicate în relația cu creditorii sunt punitive și ostile, iar sistemul bancar suportă o povară fiscală ridicată, a declarat luni președintele executiv al Asociației Române a Băncilor (ARB), Florin Dănescu, la un eveniment de specialitate.
Jianu (IMM România): Bugetul pe 2027 ar trebui să includă un program de microindustrializare
Bugetul pentru anul 2027 ar trebui să includă un program de microindustrializare la Ministerul Economiei, iar Guvernul ar trebui să prezinte public proiecte strategice pentru România, finanțate de stat, bănci și mediul privat, a declarat luni președintele IMM România, Florin Jianu, la un eveniment de specialitate. 'Ar trebui ca
Andrei (INS): România are nevoie de o statistică puternică, iar statistica de suport din partea autorităților
România are nevoie de o statistică puternică și, în egală măsură, statistica are nevoie de suport din partea Parlamentului și a Guvernului, pentru a aduce pe masă datele de care au nevoie, a transmis președintele Institutului Național de Statistică (INS), Tudorel Andrei, în deschiderea Bucharest Leaders' Summit: Empowering the Future.
Jianu (IMM România): Circa 3.550 de firme noi ar putea acoperi deficitul comercial al României
Aproximativ 3.550 de firme noi ar fi necesare pentru acoperirea integrală a deficitului comercial al României, în timp ce 950 de firme ar putea contribui la reducerea acestuia cu 25%, potrivit unei analize prezentate luni de președintele IMM România, Florin Jianu, la un eveniment de specialitate. 'Vestea bună e că 30 de m
Popa (BNR): Economia ar putea să revină la creștere în 2027, iar veniturile reale ale românilor să se majoreze
Economia României ar putea să înregistreze o creștere mai bună în 2027 decât în acest an, iar veniturile reale ale populației să revină pe un trend ascendent, în condițiile continuării consolidării fiscale și menținerii stabilității și predictibilității, a declarat luni Cristian Popa, membru în Consiliul de Administrație al B
Luca Niculescu: Avem nevoie de idei care să contribuie la îmbunătățirea politicilor publice
Avem nevoie de idei care să contribuie la îmbunătățirea politicilor publice și de parteneriate care să genereze proiecte concrete, iar expertiza trebuie să ajungă acolo unde poate face o diferență în viața oamenilor, a declarat, luni, prim-ministrul Luca Niculescu, într-un mesaj video transmis participanților la 'Bucharest Leaders' Summit: E
Popa (BNR): Refinanțarea datoriei publice trebuie să fie o prioritate zero; nu e de glumă
România trebuie să acorde o atenție sporită refinanțării datoriei publice, nu doar reducerii deficitului bugetar, în condițiile în care necesarul brut de finanțare pentru acest an se ridică la aproximativ 278,5 miliarde de lei, a avertizat luni Cristian Popa, membru în Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României (BNR), la c
Bucureștenii și ardelenii accesează cele mai mari credite ipotecare (analiză)
Bucureștenii și ardelenii plătesc, în medie, cele mai mari prețuri pentru o locuință și accesează cele mai mari credite ipotecare din România, potrivit unei analize realizate de Ipotecare.ro pe baza a 25.336 de cereri de credit procesate la nivel național în perioada ianuarie-septembrie 2026. Astfel, valoarea medie a unei loc