Cadrul legislativ actual din România oferă suficiente pârghii pentru implementarea săptămânii de muncă de patru zile, însă decizia de a implementa o astfel măsură revine în cele din urmă fiecărei societăţi în parte, susţin specialiştii EY România.

"Cadrul legislativ actual oferă suficiente pârghii pentru implementarea săptămânii de muncă de patru zile. Legislaţia existentă este suficient de flexibilă, permiţând companiilor autonomia de a-şi adapta programele de muncă în concordanţă cu nevoile lor operaţionale şi circumstanţele economice", arată concluziile unei analize realizate de experţii companiei de consultanţă.

Potrivit sursei citate, modelul săptămânii de muncă de patru zile nu trebuie să fie o soluţie universală. Angajatorii pot alege să o aplice ca o politică generală sau având caracter sezonier (pe timpul verii). Alternativ, modelul poate fi aplicat doar anumitor categorii de salariaţi sau departamente, în funcţie de specificul activităţii.

"Decizia de a implementa o săptămână de muncă scurtă revine în cele din urmă fiecărei societăţi în parte şi este esenţial ca o astfel de decizie să fie luată după o considerare atentă a activităţilor specifice societăţii şi a impactului potenţial al unei astfel de decizii", afirmă experţii EY România.

Aceştia explică, într-un punct de vedere transmis AGERPRES, modul de aplicare al acestei decizii şi avantajele sale.

În domeniul dinamic al forţei de muncă, căutarea echilibrului între viaţa profesională şi cea personală a condus la noi forme de organizare a programului de muncă care să corespundă nevoilor moderne, atât ale angajatorilor, cât şi ale salariaţilor.

"Printre soluţiile în discuţie este săptămâna de muncă de patru zile, cu menţinerea drepturilor salariale. Această nouă potenţială abordare a structurării programului de muncă depăşeşte deja cunoscutele aranjamente de muncă flexibile, cum ar fi telemunca, reglementată în România de Legea 81/2018 privind reglementarea activităţii de telemuncă. Săptămâna de patru zile reprezintă o viziune mai largă a flexibilităţii, cu avantaje multiple atât pentru salariaţi, cât şi pentru angajatori", potrivit experţilor.

În România, au existat mai multe încercări legislative de a introduce o săptămână de muncă de patru zile, cu propuneri apărute în 2016, 2017 şi, cel mai recent, în 2022, potrivit EY România. Cu toate acestea, iniţiativele respective au omis să ia în considerare un aspect: legislaţia naţională existentă oferă deja un cadru legal pentru implementarea unui astfel de program de muncă. Deşi programul standard de muncă este înrădăcinat în mentalitatea colectivă - 8 ore pe zi, 5 zile pe săptămână, cu 48 de ore consecutive de odihnă - Codul Muncii din România permite şi o distribuţie inegală a orelor de muncă, adaptată cerinţelor specifice ale fiecărui loc de muncă, arată analiza citată.

Conform Codului Muncii, modul concret de stabilire a programului de lucru inegal în cadrul săptămânii de lucru de 40 de ore, precum şi în cadrul săptămânii de lucru comprimate, va fi negociat prin contractul colectiv de muncă la nivelul angajatorului sau, în absenţa acestuia, va fi prevăzut în regulamentul intern. Totodată, pentru a putea fi implementat acest program de lucru, trebuie precizat în mod expres în cuprinsul contractului individual de muncă, fie de la începutul raportului de muncă, fie ulterior, prin încheierea unui act adiţional.

"Proiectele legislative care au fost propuse prevedeau un scenariu în care salariaţii lucrează 10 ore pe zi timp de 4 zile, cu un repaus de 3 zile. Aceasta este doar o interpretare a conceptului săptămânii de muncă de patru zile, care cuprinde, de fapt, o varietate de modele concepute pentru a satisface nevoile diverse ale angajatorilor şi ale forţei de muncă", subliniază specialiştii EY România.

În opinia lor, modelele care pot fi avute în vedere pentru acest program de lucru flexibil pot îmbrăca următoarele forme şi nu numai. Astfel, în cazul săptămânii de muncă de 4 zile se propune o reducere de 20% a săptămânii de muncă standard de 40 de ore, prin eliminarea unei zile de muncă, cum ar fi vineri (practic, timpul de muncă săptămânal este de 32 ore). În ceea ce priveşte săptămâna de muncă de 4,5 zile, în acest aranjament, salariaţii pot beneficia, de exemplu, de o jumătate de zi sau o zi întreagă liberă la fiecare două săptămâni.

De asemenea, săptămâna de muncă comprimată, de 4 zile presupune ca timpul de muncă să nu fie redus, iar orele de muncă să fie distribuite pe parcursul a patru zile de muncă (de exemplu, de luni până joi salariaţii lucrează 10 ore pe zi şi vineri este zi liberă).

"Deşi cadrul legal românesc existent permite implementarea săptămânii de muncă de patru zile, este important ca angajatorii să respecte, de asemenea, şi celelalte reglementări obligatorii referitoare la timpul de muncă şi de odihnă. Acest lucru include asigurarea faptului că salariaţii beneficiază de o perioadă de odihnă de nu mai puţin de 12 ore consecutive între două zile de muncă şi un minim de 8 ore pentru munca în schimburi", mai spun experţii.

La nivelul Uniunii Europene, Belgia a aprobat din februarie 2022 la nivel legislativ săptămână de muncă de patru zile. Salariaţii belgieni au opţiunea de a comprima orele lor cu normă întreagă în patru zile, fără nicio reducere a salariului. Cu toate acestea, acest lucru nu se traduce prin mai puţine ore de lucru; pur şi simplu înseamnă gruparea orelor de muncă obişnuite în mai puţine zile. În ciuda acestei legislaţii progresive, adoptarea printre lucrătorii belgieni a fost relativ lentă momentan.

Între timp, Germania a devenit cel mai recent teren de testare pentru săptămâna de muncă de patru zile, cu un proiect pilot care a început în luna februarie a acestui an. Acest proiect ambiţios implică 45 de companii active în diverse industrii, toate explorând beneficiile şi provocările potenţiale ale acestui nou program de lucru.

Potrivit sursei citate, avantajele unei săptămâni de muncă scurte ar putea aduce angajatorilor o îmbunătăţire a atractivităţii lor pe piaţa muncii şi ar ajută la recrutarea celor mai bune talente. Această formă de organizare a programului de muncă poate contribui chiar la crearea unui mediu care favorizează creativitatea şi inovaţia, unde salariaţii sunt motivaţi să caute modalităţi de a îmbunătăţi eficienţa şi de a contribui cu soluţii inovatoare la locul de muncă, susţin specialiştii EY România.

De asemenea, pentru salariaţi, săptămâna de muncă de patru zile poate duce la creşterea bunăstării acestora, deoarece oferă mai mult timp pentru odihnă, o satisfacţie mai mare în muncă, reducerea epuizării şi a expunerii la boli profesionale.AGERPRES/(AS - editor: Mariana Nica, editor online: Alexandru Cojocaru)