Un român din cinci era afectat de sărăcie, în anul 2023, iar 21,1% din populaţia rezidentă trăia într-o gospodărie ale cărei venituri erau mai mici decât pragul stabilit la nivelul de 60% din mediana veniturilor disponibile pe adult/echivalent, relevă datele publicate, vineri, de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Potrivit sursei citate, estimată pe baza veniturilor totale disponibile, exclusiv contravaloarea consumului din resurse proprii ale gospodăriei, rata sărăciei relative (AROP) a scăzut cu numai 0,1 puncte procentuale, anul trecut.

Practic, în valori absolute, numărul persoanelor sărace a fost de 3,970 milioane de persoane, mai puţine cu 59.000 faţă de anul 2022.

În funcţie de sexe, în 2023, rata sărăciei a fost mai ridicată în rândul bărbaţilor cu 0,5 puncte procentuale decât în rândul femeilor (21,3% faţă de 20,8%). Cea mai înaltă incidenţă a sărăciei s-a întâlnit în rândul persoanelor din categoria "0-17 ani" (29,6%) şi a celor de "18-24 ani" (24%).

De asemenea, rata sărăciei persoanelor care trăiau în gospodării cu minori şi tineri de 18-24 ani dependenţi a fost 25,1%, în anul 2023, mai mare cu 9,1 puncte procentuale decât cea a persoanelor care trăiesc în gospodării fără minori şi tineri dependenţi.

"Dacă în anul 2023 nu s-ar fi plătit pensiile şi celelalte transferuri sociale, aproape jumătate din populaţie (47,1%) s-ar fi situat sub pragul sărăciei relative şi în mod evident situaţia s-ar fi înrăutăţit în cazul persoanelor vârstnice (de 65 de ani şi peste) care, într-o proporţie de 86,6%, ar fi fost în stare de sărăcie relativă. Aceeaşi situaţie s-ar fi înregistrat şi la persoanele aflate în grupa de vârstă 55-64 de ani, dar într-o proporţie mai redusă, de 49,4%", notează INS.

Statistica oficială arată că, în cursul anului trecut, rata de deprivare materială şi socială severă a fost de 19,8%, în scădere cu 4,5 puncte procentuale faţă de anul 2022, iar numărul total al persoanelor afectate de deprivare materială şi socială severă a fost 3,739 milioane, din care 44,9% bărbaţi şi 55,1% femei.

Datele INS evidenţiază faptul că deprivarea materială şi socială severă afectează cu intensitate diferită populaţia în funcţie de grupa de vârstă şi veniturile gospodăriei. Astfel, în anul 2023, incidenţa deprivării materiale şi sociale severe era mai ridicată în principal la persoanele vârstnice de 65 de ani şi peste (23,7%) şi la persoanele în vârstă de până la 18 ani (22,6%)

În privinţa muncii, dintre persoanele în vârstă de până la 65 de ani, 718.000 s-au aflat în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii (gospodării în care persoanele adulte în vârstă de muncă au desfăşurat activităţi care au solicitat mai puţin de 20% din potenţialul lor de muncă).

Comparativ cu anul precedent, ponderea persoanelor aflate în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii a crescut cu un punct procentual (5,2% faţă de 4,2%). Distribuţia pe sexe a acestor persoane arată că numărul femeilor l-a depăşit pe cel al bărbaţilor în anul 2023 cu 44.000 de persoane. Ponderea persoanelor în vârstă de până la 65 ani care trăiau în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii este mai mare în cazul femeilor comparativ cu cel al bărbaţilor cu 0,9 puncte procentuale (5,7% dintre femei, faţă de 4,8% dintre bărbaţi).

În privinţa ratei riscului de sărăcie sau excluziune socială (AROPE), aceasta a fost de 32%, în anul 2023, corespunzătoare unui număr de şase milioane de persoane. Faţă de anul 2022, se constată o descreştere a valorii indicatorului, cu 2,4 puncte procentuale, reprezentând o scădere cu 492.000 de persoane.

Vârsta joacă un rol important, indicatorul AROPE fiind, în anul 2023, mai mare la persoanele de 0-17 ani (39,0%) şi la tinerii în vârstă de 18-24 ani (31,1%) şi mai scăzut la persoanele de 25-49 ani (28,8%). Ponderea persoanelor în vârstă de 65 de ani şi peste care se aflau în risc de sărăcie sau excluziune socială a fost de 32,3%.

În anul 2023, din totalul persoanelor ocupate în vârstă de 18 ani şi peste, 22,8% s-au situat în risc de sărăcie sau excluziune socială, faţă de 38,9% din totalul persoanelor neocupate, din aceeaşi categorie de vârstă. Persoanele care trăiau în gospodării fără minori şi tineri de 18-24 ani dependenţi au un risc mai mic de sărăcie sau excluziune socială (29,4%), în comparaţie cu persoanele care trăiau în gospodării cu minori şi

Conform INS, incidenţa cea mai mare a indicatorului AROPE, în anul 2023, s-a înregistrat la gospodăriile formate din doi adulţi cu trei sau mai mulţi copii dependenţi (68,6%), urmată de cea a gospodăriilor monoparentale, cu o incidenţă de 45,3%.

În cazul gospodăriilor fără minori şi tineri de 18-24 ani dependenţi, cea mai mare incidenţă s-a regăsit în rândul gospodăriilor formate dintr-o persoană singură (39,9%), comparativ cu 25% în cazul gospodăriilor cu doi sau mai mulţi adulţi.

Cea mai mare rată a riscului de sărăcie sau excluziune socială s-a înregistrat în regiunea Sud-Est (45,3%), urmată îndeaproape de regiunea Sud-Vest Oltenia (40,5%), iar cea mai mică rată s-a observat în regiunea Bucureşti-Ilfov (12,3%). AGERPRES/(AS - autor: Daniel Badea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Anda Badea)