Companiile nu numai că nu s-au capitalizat în ultimii patru ani, dar au şi scos din rezervele făcute anterior, ponderea dividendelor în total profituri în cazul economiei reale fiind de 107%, a afirmat, marţi, directorul adjunct al Direcţiei Stabilitate Financiară din Banca Naţională a României (BNR), Florian Neagu.

"Sectorul bancar, aşa cum vedeţi din cifre, are şi un grad bun de acoperire a pierderilor aşteptate cu provizioane, are şi un grad bun de acoperire a pierderilor neaşteptate cu capitaluri şi ne-am aşteptat să vedem o pregătire rezonabilă şi din partea sectorului real. De exemplu, a folosi perioadele bune care s-au manifestat în anii anteriori de a-şi consolida solvabilitatea firmelor. Ştiţi că avem o mare vulnerabilitate în economie, o pondere foarte mare de companii subcapitalizate şi aşteptările noastre ar fi fost ca în anii anteriori, când profiturile au fost semnificative în economia reală, să vedem o parte din aceste profituri capitalizate. Dacă ne uităm însă ce s-a întâmplat în ultimii 4 ani, constatăm că ponderea dividendelor în total profituri în cazul economiei reale a fost de 107%, ceea ce înseamnă că nu numai că nu s-a capitalizat economia, dar s-a şi scos din rezervele făcute în anii anteriori", a declarat Neagu, la ZF Bankers Summit, a XII-a ediţie.

În opinia sa, situaţia este o sursă de îngrijorare, pentru că vine pe un fond structural al vulnerabilităţii de subcapitalizare cronică a economiei.

"Spre comparaţie, sectorul bancar din România a avut şi el ani buni de profitabilitate, dar ponderea dividendelor în total profit este undeva de 47%, ceea ce înseamnă că mai bine de jumătate din tot profitul obţinut de sectorul bancar nu a fost distribuit către acţionari, ci a fost distribuit către capitalizarea băncilor", a explicat el.

Potrivit acestuia, canalul principal de risc vine din direcţia companiilor nefinanciare, iar rata creditelor neperformante din această direcţie a fost cea mai mare. Astfel, rata creditelor neperformate generată de companii a fost în medie, în Uniunea Europeană, la apogeu, de peste 22%.

Neagu a precizat că firmele din România preferă să apeleze la credite comerciale în mai mare măsură faţă de cele din Europa. Acest lucru ar putea să pară o strategie bună, dar o analiză mai atentă arată că rata de neperformanţă la creditele comerciale este de trei ori mai mare faţă de cea la creditele bancare.

De asemenea, reprezentantul BNR a prezentat în cadrul conferinţei rezultatele ultimului Eurobarometru legat de deţinerile de produse financiare în ultimii doi ani în România versus Uniunea Europeană.

Conform prezentării, apetitul populaţiei la nivel european pentru plasamente în criptoactive este în creştere semnificativă, la 6%, dar în România ajunge la 8%. Florian Neagu a explicat că aceste criptoactive, dacă ţinem cont de modul în care au evoluat până în prezent, au o volatilitate de opt ori mai mare decât cele mai volatile active financiare tradiţionale.

"Criptoactivele au o legătură mai mult decât modestă cu economia reală. Nu finanţează mai deloc investiţii în economia reală. Sunt, aşa cum am văzut din statisticile europene şi internaţionale, (orientate - n. r.) către speculaţii, fraudă sau spălare de bani. În aceste condiţii în care populaţia din România are deţineri de criptoactive peste media europeană, poate genera unele probleme şi provocări pentru sistemul financiar. Pentru că în loc să plasezi banii în piaţa de capital, în fonduri de pensii sau depozite bancare, dacă ai un apetit mai scăzut, mergând în criptoactive, capacitatea de dezvoltare a sistemului financiar, care oricum e pe ultimul loc în Europa, poate fi afectată", a susţinut Florian Neagu. AGERPRES/(A - autor: George Bănciulea, editor: Oana Tilică, editor online: Irina Giurgiu)