Următorul pas pentru România în domeniul zootehniei ar trebui să însemne reaşezarea ţării noastre pe piaţa genetică, iar în viitorul apropiat intenţionez ca la nivelul Agenţiei Naţionale pentru Zootehnie (ANZ) să avem cu reprezentanţii sectorului vacii de lapte discuţii privind promovarea şi exportul de material genetic, a declarat, la Vlădeni, judeţul Iaşi, directorul general al ANZ, Florinel Bîrcă.

"Trebuie să ştiţi că, din păcate, se împarte în două sectorul vacii de lapte din România: vaci care se află în registrul genealogic şi care beneficiază de toate rigorile unui registru şi ale unui program de ameliorare şi ale căror rezultate le vedem aici şi animale în exploataţiile mai mici, care nu fac parte din programul de ameliorare, a căror calitate genetică este mai mică, logic, şi astfel media cantităţii de lapte pe cap este mai mică în România. Viitorul trebuie să însemne diseminarea materialului seminal obţinut aici, că este un lucru foarte bun. Trebuie precizat că de 30 de ani nu am mai avut reproducători masculi pe rasele de vaci de lapte din România, mă refer şi la Holstein şi la Bălţata românească. Astăzi avem, iar materialul seminal - MSC-ul - diseminat în populaţie vine să ne arate că suntem acolo sus, calitatea acestor tauri este peste media fermelor de care vorbesc, adică a celor cu producţii mai mici. Astfel, în România, contăm în ceea ce înseamnă genetică, contăm în ceea ce înseamnă producţii ridicate la vaca de lapte. Eu n-am decât să felicit proprietarul, fiindcă înseamnă muncă asiduă, înseamnă muncă de zeci de ani - în ameliorare nu se obţin rezultate mâine, se obţin după mai multe generaţii - registrul genealogic din care face parte. În ameliorare să ştiţi că performanţa se obţine pas cu pas. Ameliorarea ce înseamnă? O reproducţie cunoscută, asistată, o selecţie riguroasă, cu intensitate a selecţiei mari şi obţinerea unei populaţii în anul următor un pic mai bună decât cea anterioară", a afirmat Bîrcă, cu prilejul unei vizite la ferma de vaci Panifcom.

În opinia acestuia, următorul pas ar trebui să însemne reaşezarea ţării noastre pe ceea ce înseamnă piaţa genetică în România.

"Ne aflăm la Panifcom, o exploataţie de excepţie, o exploataţie de vaci de lapte care face parte din registrul genealogic Holstein.ro, o exploataţie care a investit zeci de ani în ameliorare şi rezultatele le vedeţi în spatele meu. Adică, animale care pot face cu brio faţă unei expoziţii internaţionale, nu numai în România. După părerea mea, este una dintre cele mai bune ferme din România vizavi de producţia de lapte şi de calitatea genetică a animalelor pe care le vedeţi aici şi o fermă, cum vă spuneam, care se poate bate de la egal la egal cu alte ferme. Vreau să vă spun că astăzi sau în perioada asta încercăm prin ceea ce înseamnă genetică să închidem un cerc. (...) Vorbeam mai devreme cu managerul fermei şi îmi spunea că, într-adevăr, în fiecare an obţine un pic mai mult decât în generaţia anterioară. Cu cât te apropii de potenţialul genetic al animalelor, bineînţeles că mărirea este din din ce în ce mai mică, exact ca la sportivi. Următorul pas pentru România ar trebui să însemne reaşezarea ţării noastre pe ceea ce înseamnă piaţa genetică în România. Reprezentanţii registrului respectiv şi ai altor registre sunt căutaţi pentru exportarea materialului genetic. Când spun material genetic mă refer aici la MSC sau material, adică viţele, material genetic pe picioare. Asta ce înseamnă? Că într-o piaţă liberă este o confirmare a calităţii animalelor din România", a susţinut şeful ANZ.

Potrivit acestuia, în România, se vor obţine producţii mai mari şi astfel vom conta pe piaţa europeană.

"După părerea mea, este un succes lucrul ăsta şi am încredere că piaţa asta (piaţa genetică - n. r.) şi sectorul zootehnic din România, atât timp cât este susţinut de un sector vegetal puternic, va performa, fiindcă este firesc. Ferma pe care o vedem aici beneficiază de o susţinere a sectorului vegetal şi astfel devine profitabilă", a precizat Florinel Bîrcă.

Întrebat de AGERPRES ce ar trebui să facă Ministerul Agriculturii pentru ca sectorul să ajungă la aceste rezultate, directorul general al ANZ a răspuns: "În primul rând, ministerul, autorităţile statului, agenţia pe care o reprezint trebuie să asculte fermierul, să vadă care îi sunt cerinţele, care sunt nevoile pe care le are şi, împreună, numai împreună, trebuie să găsim soluţii pentru a merge mai departe".

"În viitorul apropiat intenţionez ca la nivelul Agenţiei Naţionale pentru Zootehnie să avem cu sectorul vacii de lapte discuţii privind promovarea şi exportul de material genetic din România", a spus Bîrcă.

El a adăugat că programele în sectorul zootehnic sunt în pregătire, pentru că mai întâi trebuie să ştii ce îşi doreşte fermierul şi ce vrea să facă, apoi să găseşte posibilităţile financiare.

"Programe de susţinere a sectorului zootehnic din România - şi mă refer aici la genetică - există. Există ordonanţa 61 care susţine activitatea dintr-un registru genealogic de până la 100%, iar controlul oficial al producţiei, adică pe teren, verificările care se fac, se susţin până la 70%. Deci, Guvernul României, Ministerul Agriculturii, autorităţile statului înţeleg că performanţa în zootehnie nu se obţine în fiecare an şi pentru asta trebuie susţinută, ca să poţi să ieşi pe piaţă cu material genetic superior", a punctat acesta.

Ferma de vaci Panifcom are un efectiv de 2.050 de animale, 800 de vaci la muls şi o producţie medie zilnică de 47,5 litri/cap, însă sunt şi exemplare care dau 80-90 litri/zi. Laptele obţinut în fermă este vândut unui procesator din zona Moldovei.

"Avem şi vaci extraordinare, atât din punct de vedere productiv, cât şi din punct de vedere al exteriorului. În general, am pregătit animale cu caractere de exterior foarte bune, cu ugere foarte bune şi animale cu producţii foarte ridicate, respectiv 70 - 80 litri. Media pe fermă este 47,5 litri, dar în prima parte a lactaţiei animalele merg spre 70-80 şi chiar spre 90 de litri, iar la a doua, a treia lactaţie depăşesc 70 de litri. Interesul nostru este să obţinem cât nai multe animale de genul ăsta", a declarat, pentru AGERPRES, Lucian Chelariu, şeful fermei Panifcom.

Potrivit acestuia, pentru menţinerea unui nivel productiv ridicat, investiţiile se ridică la milioane de euro.

"Costurile sunt destul de mari ca să reuşeşti să menţii un nivel productiv ridicat. Sunt foarte multe costuri. Sunt costuri cu echipamente de foarte bună calitate şi sunt costuri cu întreţinerea acestor animale. Sunt foarte multe proceduri şi foarte multe munci care se fac zilnic şi fără de care nu putem să ajungem la un astfel de nivel productiv. Şi, bineînţeles, echipamentele folosite în fermă sunt echipamente de foarte bune calitate şi scumpe. Investiţiile sunt foarte mari, sunt de ordinul milioanelor de euro", a spus acesta.

Ferma Panifcom face şi export, recent ajungând în Republica Moldova un camion de juninci, iar opt tăuraşi au fost duşi în centrul de testare post-genetic din Ungaria.

Întrebat dacă există intenţia de a face export şi în alte ţări, Lucian Chelariu a precizat că pentru ferma din Vlădeni cel mai aproape loc este Republica Moldova.

"Este important ca animalele să ajungă în ferma de destinaţie repede, să nu fie foarte stresate pe drum, să poată să-şi exprime potenţialul şi să ajungă în cele mai bune condiţii fizice'', a subliniat şeful fermei.

Chelariu a adăugat că se doreşte extinderea fermei, însă în 2023 şi anul acesta sunt multe incertitudini pe piaţa laptelui.

"Intenţionăm să mărim atât capacitatea de vaci la muls, cât şi efectivul total al fermei, dar în ultimii doi ani nu a fost o stabilitate foarte foarte bună atât pe preţul laptelui, cât şi pe ceea ce înseamnă piaţa laptelui. Anii aceştia au fost foarte instabili şi cu un preţ destul de mic al laptelui", a subliniat el.

Panifcom este un model de business sustenabil in Moldova, un ecosistem omogen cu patru ramuri de activitate, interconectate, dar independente - cultivarea cerealelor, zootehnie, morărit şi panificaţie. În 2024, Panifcom, cel mai important producător de panificaţie din Moldova, împlineşte 100 de ani de existenţă. AGERPRES/(A - autor: Oana Tilică, editor: Nicoleta Gherasi)

Foto: (c) Oana TILICA / AGERPRES