Cele mai multe instituţii publice nu au o infrastructură digitală care să eficientizeze atât munca angajaţilor, cât şi relaţia cu contribuabilii, iar 50% dintre funcţionarii publici nu ştiu ce şi câte servicii în regim online oferă instituţia din care fac parte, deşi lucrează la actualul loc de muncă de peste zece ani, arată un studiu realizat de Centrul de Formare APSAP, dat publicităţii joi.

Potrivit sursei citate, opt din zece angajaţi din sectorul public nu au avut posibilitatea de a lucra în regim de telemuncă sau muncă la domiciliu în ultimii doi ani, din cauza lipsei unei infrastructuri digitale adecvate (sistem de comunicare, sistem de raportare, sistem de monitorizare a activităţii etc.).

Cercetarea de specialitate relevă faptul că femeile angajate în sectorul public, spre deosebire de bărbaţi, îşi majorează veniturile şi din alte activităţi independente în afara locului de muncă, în timp ce 20% dintre respondenţi nu sunt familiarizaţi cu serviciile digitale oferite de instituţia în care lucrează.

De asemenea, aproape jumătate dintre cei care nu cunosc numărul de servicii digitale oferite de către instituţia din care fac parte (475 persoane) au o vechime de peste zece ani la actualul loc de muncă, iar 15% nu ştiu dacă angajatorul lor este prezent pe platformele de socializare online (Facebook, Instagram, LinkedIn).

În ceea ce priveşte gradul de mulţumire a respondenţilor, deşi infrastructura digitală este deficitară în instituţiile publice, 80% din totalul celor chestionaţi au afirmat că sunt mulţumiţi de locul lor actual de muncă.

"În cadrul cercetărilor efectuate la nivel european, România ocupă adesea ultimele poziţii în ceea ce priveşte gradul de digitalizare şi oportunităţile de a lucra în regim de telemuncă sau muncă la domiciliu. Totuşi, România a adoptat Legea nr. 81 încă din 30 martie 2018 privind reglementarea activităţii de muncă la distanţă, unde în art. 2, lit. a, telemunca este definită ca fiind forma de organizare a muncii prin care salariatul, în mod regulat şi voluntar, îşi îndeplineşte atribuţiile specifice funcţiei, ocupaţiei sau meseriei pe care o deţine, în alt loc decât locul de muncă organizat de angajator, cel puţin o zi pe lună, folosind tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor", notează sursa citată.

Conform datelor furnizate de Eurostat în 2020, încă din perioada pandemiei, Finlanda a fost şi rămâne pe poziţie de lider european în facilitarea muncii la distanţă, iar în context peste 25% dintre angajaţii din această ţară au optat pentru această formă de lucru. În contrast, România s-a situat pe ultimul loc în acest clasament, cu 2,5% dintre angajaţi lucrând în această manieră.

În martie 2024, Centrul de Formare APSAP a organizat o serie de sesiuni de perfecţionare gratuite, accesibile online, destinate personalului din administraţia publică românească, cu scopul de a le actualiza cunoştinţele şi de a-i ţine la curent cu noile reglementări legislative din 11 domenii relevante.

Studiul APSAP a fost realizat pe un eşantion de 5.166 de persoane, angajate la instituţii publice, care au au completat un chestionar format din 29 de întrebări, baza unor concluzii semnificative.

Fondată în anul 2014, organizaţia neguvernamentală Centrul de Formare APSAP a devenit una dintre cele mai de încredere organizaţii care furnizează programe de perfecţionare pentru sectoarele public şi privat din România.

APSAP are peste 250.000 de participanţi activi şi un corp de lectori alcătuit din 75 de formatori. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Badea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)