Aderarea României la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) ar putea aduce numeroase beneficii, inclusiv accesul la expertiza şi resursele acestei organizaţii, dar şi o mai mare credibilitate pe plan internaţional, a declarat, joi, Csaba Balint, membru în Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României.

"În procesul de aderare la OECD, România trebuie să îndeplinească standardele ridicate ale acestei organizaţii, care promovează politici economice eficiente şi bune practici în guvernanţă. Aderarea la OCDE ar putea aduce numeroase beneficii, inclusiv accesul la expertiza şi resursele acestei organizaţii, dar şi o mai mare credibilitate pe plan internaţional. OCDE oferă un cadru pentru cooperarea internaţională în domenii precum educaţia, sănătatea, mediul şi inovarea, aspecte esenţiale pentru dezvoltarea sustenabilă. România a demonstrat că poate performa excelent atunci când are un obiectiv clar. Aderarea la OCDE reprezintă un nou obiectiv major al politicii externe româneşti, care ar putea impulsiona reformele şi modernizarea. Ulterior, aderarea la zona euro ar putea fi un alt pas important în procesul de convergenţă economică completă", a susţinut acesta, la conferinţa AAFBR.

Csaba Balint a afirmat că, în ultimele decenii, România a făcut progrese majore în procesul de integrare europeană. Aderarea la Uniunea Europeană în 2007 a fost un moment crucial, care a impulsionat reformele economice şi a deschis calea spre modernizarea economiei.

"În anul 2000, PIB-ul pe cap de locuitor al României, la paritatea puterii de cumpărare, era de aproximativ 25% din media UE, iar în prezent acest indicator depăşeşte 75%. România a recuperat anual, în medie, două puncte procentuale din acest decalaj. În procesul de convergenţă, un rol important l-a jucat creşterea dinamică a productivităţii muncii - cea mai rapidă creştere din regiunea CEE fiind observată în România. Tendinţa pozitivă a fost susţinută în mare măsură de restructurarea economică: în anul 2000, aproape 45% din populaţia ocupată era implicată în agricultură, urmată de industrie, 22%, şi servicii de piaţă, 21%. În prezent, ponderea s-a deplasat semnificativ către serviciile de piaţă cu o valoare adăugată mult mai ridicată. În cadrul sectorului de servicii, anumite categorii, precum IT&C, au demonstrat o creştere excepţional de rapidă. Dacă analizăm ponderea valorii adăugate a segmentului IT&C în economiile naţionale, România se află în top 5 al ţărilor UE", a explicat el.

Potrivit acestuia, creşterea productivităţii a fost semnificativ susţinută de acumularea investiţiilor străine directe (ISD). El a subliniat că, deşi stocul de ISD din România nu este considerat ridicat în comparaţie regională, în ultimii 10-15 ani a avut loc o convergenţă dinamică.

"Se poate rezuma astfel: integrarea europeană - incluzând atât aderarea la NATO, cât şi la UE - a deschis o oportunitate istorică pentru România. Pentru a sprijini procesul de integrare, s-au implementat reforme substanţiale, iar economia a fost deschisă, transformând România într-o destinaţie şi un partener atractiv pe plan internaţional. Odată cu integrarea, au sosit fonduri europene de amploare istorică pentru accelerarea convergenţei. În mod obişnuit, în România se fac progrese mari atunci când se formulează obiective importante la nivel socio-politic şi există sprijin tehnic extern şi, eventual, puţină presiune, un mic impuls pentru implementarea reformelor. Printre factorii specifici României, merită subliniat faptul că, pe lângă capitala ţării, există numeroase centre economice regionale - cum ar fi Cluj-Napoca, Timişoara, Braşov, Iaşi sau Constanţa - ce joacă un rol important în dezvoltare. Cei mai importanţi şapte poli economici din România contribuie la mai mult de 50% din PIB-ul naţional. Există totuşi numeroase dificultăţi structurale care vor necesita eforturi considerabile pentru a fi abordate", a spus Csaba Balint.

Oficialul BNR a subliniat că toate judeţele din România au făcut progrese semnificative în ultimele aproape două decenii şi jumătate în ceea ce priveşte PIB-ul pe cap de locuitor, dar disparităţile regionale au crescut.

"Până acum, am beneficiat de un raport datorie publică/PIB relativ scăzut, oferind spaţiu de manevră pentru a sprijini creşterea economică, însă majorarea datoriei a creat şi vulnerabilităţi. Pe măsură ce România a recuperat rapid decalajele, au apărut dezechilibre semnificative, în frunte cu adâncirea deficitelor gemene: atât deficitul bugetar, cât şi cel de cont curent sunt de mulţi ani la niveluri foarte ridicate. În ceea ce priveşte viitorul mai apropiat, un aspect esenţial al convergenţei economice îl constituie absorbţia eficientă a fondurilor europene. Aceste fonduri au un rol crucial în finanţarea investiţiilor şi în sprijinirea creşterii economice, iar un alt obiectiv major este realizarea corecţiei bugetare. Pe un orizont de timp ceva mai îndelungat, convergenţa implică disciplină, descoperirea surselor proprii de creştere şi o schimbare calitativă a structurii economice, având în vedere că fondurile europene nu vor fi disponibile pentru totdeauna sau, cel puţin, nu în aceeaşi măsură", a menţionat Csaba Balint.

Asociaţia Analiştilor Financiar-Bancari din România (AAFBR) a organizat, joi, conferinţa sa anuală pe tema "Drumul României spre Excelenţă prin aderarea la Elita OECD", eveniment care a ajuns la a XVI-a ediţie.

Conferinţa AAFBR din acest an este dedicată demersului de admitere a României ca membru al OECD. AGERPRES/(A - autor: George Bănciulea, editor: Oana Tilică, editor online: Ada Vîlceanu)