Executivul a aprobat în şedinţa de joi Hotărârea de Guvern care stabileşte un cadru de investiţii predictibil pentru Contractele pentru Diferenţă, pe 15 ani, în care preţul pentru energia electrică este setat în urma unei licitaţii, a anunţat, joi, ministrul Energiei, Sebastian Burduja.

"Această hotărâre de Guvern stabileşte un cadru pentru contractele pentru diferenţă. Acest instrument este utilizat în toate economiile avansate pentru sprijinirea investiţiilor în sectorul energetic. Ce prevede el? Practic prevede un cadru de investiţii predictibil, pe 15 ani, în care preţul de vânzare pentru energia electrică este setat în urma unei proceduri de licitaţie, în urma unei proceduri competitive. Atunci când preţurile în piaţă, vorbim de media lunară, sunt peste acest preţ setat în mod competitiv la licitaţie şi investitorul câştigă mai mult, returnează diferenţa către stat, către contra-parte, cum i se spune, în cazul acestei scheme vorbim de OPCOM. Atunci când preţurile în piaţă sunt sub preţul stabilit prin licitaţie, preţul de exercitare, diferenţa este dată de către stat către investitorul privat. Asta asigură un orizont de 15 ani de zile în care la nivelul operării acestor capacităţi de producţie a energiei regenerabile în principal, dar nu numai, stimulăm investiţiile, accelerăm tranziţia verde a României, permitem îndeplinirea ţintelor pe care România şi le-a asumat", a explicat Burduja la briefingul de la finalul şedinţei de Guvern.

El a subliniat că acest act normativ a presupus un efort care a durat mai bine de doi ani şi a implicat foarte multe instituţii de prim rang, precum Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare, cea care a întocmit alături de consultanţi independenţi, experţi externi, toate procedurile care stau la baza acestei scheme de ajutor de stat, inclusiv preţul maxim de exercitare setat pentru prima licitaţie din acest an, respectiv 91 euro/MWh pentru eolian şi 93 euro/MWh pentru solar.

Totodată, a adăugat ministrul, prin această Hotărâre de Guvern a fost creat cadrul pentru a replica această schemă, contracte pentru diferenţă, şi pentru alte tehnologii în anii următori.

"Vorbim de eolian offshore, unde suntem pe ultima sută de metri în Camera Deputaţilor cu Legea eolian offshore, care va permite să avem în Marea Neagră, în orizontul 2031-2032, primele centrale eoliene. Vorbim de hidrocentrale, vorbim de resurse nucleare şi, cel mai probabil, şi programul nuclear civil al României va beneficia pe viitor de o schemă pentru contracte pentru diferenţă. Vorbim de hidrogen şi, foarte important, vorbim şi de stocarea energiei.(...) Aşadar, un instrument modern, cadru de investiţie predictibil, pe un orizont de 15 ani de zile, stimulare a atingerii ţintelor pe care România le are prin prisma tranziţiei verzi şi, nu în ultimul rând, poziţionarea României ca un lider regional în sectorul energetic. Aţi văzut şi s-a vehiculat mult modelul spaniol, modelul portughez, preţuri mai mici, energie curată. Exact spre asta trebuie să ne îndreptăm şi noi şi genul acesta de instrumente, contracte pentru diferenţă, sunt un efort al României pentru a ajunge şi noi la un model bazat pe o energie la un preţ corect, cât mai scăzut pentru toţi românii, la un aer mai curat, deci o energie cât mai verde şi, bineînţeles, un sistem energetic naţional sigur", a afirmat Sebastian Burduja.

Potrivit acestuia, aceste scheme de contracte pentru diferenţă vizează anumite ordine pe care Ministerul Energiei le va emite în perioada următoare, urmând ca undeva în mai-august să aibă loc licitaţia şi, la nivelul lunii septembrie, să fie semnate contracte pentru cel puţin 1.000 de MW solar, 1.000 MW eolian, aşa cum se solicită şi în jalonul PNRR, iar anul viitor licitaţia să fie replicată şi, eventual, optimizată la 1.500 MW solar, 1.500 MW eolian.

"Asta înseamnă că avem toate premisele ca în următorii ani de zile, după semnarea acestor contracte şi finalizarea acestor proiecte, să avem încă 5.000 de megawaţi energie verde solar/ eolian în sistemul energetic naţional, deci încă o dată facturi mai mici, energie curată şi un sistem energetic rezilient", a punctat Burduja.

Ministrul a precizat că România a realizat o premieră, a finanţat o schemă - contracte pentru diferenţă- din Fondul pentru modernizare, ceea ce înseamnă că nu există costuri pentru consumatorul final, doar "ceva modic".

"Trei miliarde de euro. Cea mai mare finanţare obţinută de România din Fondul pentru Modernizare. Şi asta înseamnă că nu există costuri pentru consumatorul final decât ceva modic pentru administrarea schemei. Vorbim de un leu per MWh, câţiva bani, probabil, dacă se va ajunge acolo. Cele 3 miliarde bugetate sunt la preţul de exercitare maxim. Nu va fi acela. Acolo se poate ajunge în cel mai negru scenariu. Dar cum funcţionează o licitaţie? Investitorii vin şi se concurează pe un preţ cât mai scăzut. Din cei 1.000 MW solar, 1.000 MW eolian încep să se aloce capacităţi în ordinea crescătoare a preţului de exercitare. Deci, dacă eu, ca investitor, vin la licitaţie şi propun un preţ de trei ori mai mic, de patru ori mai mic decât preţul maximal, sigur că am o şansă mai mare să obţin acele capacităţi. Pe măsură ce lucrurile acestea se întâmplă, după punerea în funcţiune a acestor capacităţi, la nivelul fiecărei luni, ANRE (Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei n.r) calculează preţul mediu de pe piaţă. După ce se închide luna stabileşte: preţul mediu a fost peste preţul de exercitare stabilit competitiv prin licitaţie? Dacă da, tu, investitor, ai făcut mai mult decât am stabilit pe 15 ani, îmi returnezi diferenţa. Contra-partea aceasta este OPCOM. Dacă ai făcut mai puţin sigur că îţi acopăr acea diferenţă, astfel încât tu, pentru 15 ani de zile, să rămâi la nivelul pe care ţi l-ai asumat, repet, competitiv, într-o cursă cu ceilalţi posibil investitori din piaţă", a mai explicat Burduja.

El a subliniat că, pe modelările BERD şi ale experţilor, această schemă de 3 miliarde de euro acoperă orizontul de 15 ani, la un preţ de exercitare aproape de maxim sau maximal.

Conform unui comunicat al Ministerului Energiei, Hotărârea de Guvernul adoptată joi stabileşte cadrul general de funcţionare a mecanismului Contractelor pentru Diferenţă bidirecţional. Acesta asigură un ajutor financiar de operare pentru capacităţile de producere de energie electrică cu emisii reduse de carbon. Tehnologiile eligibile de producţie a energiei electrice sunt cele care utilizează: resurse eoliene onshore; resurse eoliene offshore; resurse solare fotovoltaice; resurse hidro; resurse nucleare; hidrogen; stocarea energiei.

În baza mecanismului Contractului pentru Diferenţă, se acordă ajutor de exploatare pentru operarea unor capacităţi de producţie energie electrică. Acordarea acestui tip de ajutor de operare se realizează fie în baza unor scheme de ajutor de stat, fie în baza unui ajutor de stat ad-hoc, notificate şi aprobate de către DG Competition.

Ajutorul de operare este acordat prin intermediul plăţilor pentru diferenţă pentru energia produsă, măsurată şi livrată în Sistemul Electroenergetic Naţional, care face obiectul contractului CfD, de către Contrapartea CfD (OPCOM) către beneficiarul CfD, în situaţia în care preţul de referinţă este mai mic decât preţul de exercitare licitat sau de către beneficiar către Contrapartea CfD, în situaţiile în care preţul de referinţă este mai mare decât preţul de exercitare.

În cazul schemelor de tip CfD, preţul de exercitare pentru un contract este determinat prin licitaţie, iar în cazul unui ajutor de stat CfD ad-hoc, preţul de exercitare este determinat prin negociere. Orice schemă de tip CfD sau ajutor de stat CfD ad-hoc şi orice contract CfD aferent se supune autorizării şi face obiectul deciziei de autorizare a ajutorului de stat din partea Comisiei Europene.

Bugetul total estimat al schemei este de 3 miliarde de euro şi este asigurat din Fondul pentru Modernizare. În cazul epuizării prognozate sau efective a resurselor financiare alocate din Fondul de modernizare, Ministerul Energiei va identifica modalităţi de acoperire al deficitului CfD si va notifica Comisiei orice modificare a ajutorului existent. AGERPRES/(AS-autor: Nicoleta Gherasi, editor: Andreea Marinescu, editor online: Irina Giurgiu)