Investiţiile publice ar trebui să fie considerabil peste deficitul bugetar, într-o situaţie cât de cât optimă, având în vedere banii europeni de care România dispune, consideră Daniel Dăianu, preşedintele Consiliului Fiscal, menţionând că deficitul bugetar al României nu are origine în principal în investiţii publice propriu-zise.

"Sunt comentarii privind relaţia între investiţiile publice şi deficitul bugetar ce întreţin o neclaritate: se spune că dacă aceste investiţii sunt în preajma deficitului bugetar, sănătatea finanţelor publice nu ar fi primejduită. Este o teză curioasă, mai ales având în vedere dimensiunea deficitului bugetar al României. Acest deficit s-a situat în ultimii doi ani la circa 6% din PIB, în condiţiile în care cheltuielile de capital au fost tăiate sever faţă de cât fuseseră programate, pentru a reduce varianta sa cash. Mai jos sunt argumente de ce această interpretare a relaţiei între deficit şi investiţii publice este incorectă", a arătat Daniel Dăianu, în articolul "Deficitul bugetar şi investiţiile publice: o lămurire necesară", postat pe pagina de internet a Consiliului Fiscal.

El susţine că între jumătate şi 60% din investiţiile publice, ce au avut o medie de peste 5% din PIB în ultimii ani, au fost finanţate de fonduri europene. Resursele europene apar în buget pe ambele sale laturi, venituri şi cheltuieli, deci nu au impact major pe deficit.

"Este drept că partea de cofinanţare şi costul unor împrumuturi (din PNRR) afectează deficitul, dar dimensiunea acestor influenţe este mult inferioară aportului la bugetul public al fondurilor europene. Banii europeni susţin activitatea economică, cresc PIB-ul potenţial, ajută balanţa de plăţi, au facilitat României să treacă mai uşor prin ani extrem de dificili. Un exerciţiu ipotetic arată de ce interpretarea menţionată mai sus este înşelătoare. Dacă banii europeni nu ar exista şi am face abstracţie de partea de cofinanţare şi costul împrumuturilor din PNRR, deficitul ar rămâne la aceeaşi mărime, dar cu relaţia amintită într-o altă lumină - fiindcă deficitul ar fi considerabil mai mare decât investiţiile publice ce s-ar rezuma la cheltuieli de capital (care sunt finanţate din resurse proprii şi împrumuturi). Să ne gândim, de pildă, că în 2023 investiţiile publice au fost de 5,9% din PIB, din care cele finanţate din bani europeni au fost peste 3,6% din PIB. În acelaşi an, deficitul în metodologie europeană/ESA a fost de circa 6% din PIB. Această constatare necesită un addendum: lipsa banilor europeni ar slăbi mult economia şi ar reduce veniturile fiscale, ceea ce ar mări
deficitul bugetar (sau ar reduce, chiar anula, "beneficiul" din dispariţia necesarului de cofinanţare)", susţine Daniel Dăianu.

El a amintit că au fost cazuri când bani europeni nu au fost atraşi pentru a se economisi partea de cofinanţare în cheltuielile publice astfel încât deficitul să fie mai mic, subliniind că "această situaţie stranie nu este lăudabilă pentru programarea bugetară".

"Situaţia descrisă arată că deficitul bugetar al României nu are origine în principal în investiţii publice propriu-zise; o mare parte este legată de alte cheltuieli. Chiar dacă judecăm cheltuielile pentru educaţie şi sănătate drept investiţii în capital uman, este evidentă vulnerabilitatea bugetului public cauzată de mărimea deficitului bugetar. Această realitate trebuie să fie înţeleasă, fiind nevoie de un remediu structural (nu conjunctural) de consolidare fiscală/bugetară. Într-o situaţie cât de cât optimă, investiţiile publice (ce includ resurse europene) ar trebui să fie considerabil peste deficitul bugetar, având în vedere banii europeni de care România dispune", scrie Daniel Dăianu.

De asemenea, el precizează că resursele europene ajută finanţarea contului curent, balanţa de plăţi.

"Nu discutăm acum că aceşti bani cresc puternic lichiditatea din piaţă şi pot îngreuna gestionarea de către BNR a situaţiei pe piaţa monetară. Un deficit bugetar mare exercită presiune asupra politicii monetare, dat fiind că atractivitatea obligaţiunilor româneşti depinde de stabilitatea leului - care să facă randamentele pentru finanţatori atractive. Un deficit mare şi o consolidare fiscală incertă cresc aversiunea faţă de risc şi pot induce ieşiri de bani din România, pot creşte randamentele cerute de finanţatori (costul finanţării şi refinanţării). Aceasta s-ar vedea atât pe piaţa internă, cât şi pe cea externă. Şi din acest motiv BNR pledează pentru consolidare fiscală. Este de subliniat că România nu face parte din Zona Euro, deci există un risc valutar", susţine Daniel Dăianu.

Conform preşedintelui Consiliului Fiscal, faptul că Olivier Blanchard, fost economist-şef al FMI, îndeamnă state din UE să nu se grăbească cu reducerea deficitelor, date fiind creşterea economică anemică şi nevoia de a mări cheltuielile de apărare, nu este de ignorat. Daniel Dăianu subliniază că el are în vedere Zona Euro, unde nu există risc valutar, şi ţări care au deficite sub cel din România. Ţara noastră are creştere economică notabilă şi beneficiază de resurse europene considerabile. În plus, corecţia trebuie făcută în ani de creştere economică şi când infuzia de bani europeni este masivă.

"Se observă şi în impactul asupra politicii monetare cât de atent trebuie să fie examinată relaţia între deficitul bugetar şi investiţiile publice, fondurile europene. O interpretare adecvată pune în relaţie deficitul bugetar cu investiţiile publice din resurse proprii sau împrumutate; pentru 2023, ar fi circa 6% deficit bugetar faţă de circa 2% din PIB cheltuieli de capital. Se observă ce distanţă este între cele două procente. Un deficit de această mărime trebuie să fie corectat, fie şi în mod gradual. Agenţiile de rating apreciază în ratingul suveran volumul resurselor europene disponibile, al rezervelor BNR, creşterea economică, datoria publică, îndatorarea externă totală a ţării, dar au în vedere nu în cele din urmă corecţii bugetare care să asigure sustenabilitate bugetară", a explicat Daniel Dăianu.

Economistul subliniază că atingerea nivelului de 2% din PIB deficit bugetar potrivit noului cadru de guvernanţă fiscală din UE (ce reclamă şi un spaţiu fiscal în raport cu tradiţionalul 3% din PIB) nu este un capriciu al instituţiilor europene, al unor economişti, ci este un deziderat de bun-simţ pentru construcţiile bugetare, într-o lume cu mult neprevăzut şi provocări enorme.

"Este o teză greşită, ce încă se aude la noi, că un deficit de 3% din PIB împiedică dezvoltarea, ar echivala cu austeritate. Se omite că BNR nu emite moneda de rezervă şi că România are deficite prea mari, inclusiv externe. România are o piaţă financiară internă foarte subţire, ce nu ajută finanţarea deficitului - băncile au expunere limitată şi nici nu poţi miza excesiv pe fondurile de pensii ca finanţatori. Iar a te finanţa numai pe piaţa externă este foarte periculos", explică Daniel Dăianu.

El susţine că dezvoltarea se stimulează prin producţie de bunuri publice în volum corespunzător, ceea ce reclamă venituri bugetare substanţial mai mari, prin politici ce încurajează investiţii în producţie cu valoare adăugată înaltă, prin absorbţie masivă de fonduri europene, reforme etc. Iar PNRR, ca şi Cadrul Financiar Multianual joacă un rol-cheie în această ecuaţie.

"Recomandările privind creşterea veniturilor fiscale din ultimul studiu al OCDE privind România sunt de luat în seamă, aşa cum sunt şi recomandările din analizele altor instituţii de specialitate. Trebuie să reuşim să creştem veniturile fiscale în mod semnificativ, întrucât o corecţie numai pe partea de cheltuieli este o fantezie. În măsura în care la nivelul UE se vor dezvolta instrumente de susţinere a industriilor de apărare din bani europeni, se va putea vorbi de o finanţare şi din asemenea resurse a cheltuielilor de apărare (deci a bugetelor publice). Consiliul Fiscal vede deficitul la peste 6% din PIB în 2024, presupunând că nu se va recurge din nou la reducere forţată de cheltuieli de capital. Guvernul trebuie să reziste la presiuni ce ar mări cheltuielile permanente ale bugetului, chiar dacă 2024 este an electoral. În 2025 se va simţi impactul deplin al corecţiei pensiilor (1,5- 1,6% din PIB), ceea ce va face mai dificilă intrarea pe o traiectorie de corecţie a deficitului bugetar spre 3% din PIB. Şi mai avem şi reforma salarizării, costuri ale schimbărilor climatice, tranziţiei energetice, legate de situaţia geopolitică şi securitate militară", mai spune Daniel Dăianu. AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dădârlat)