Cercetarea şi inovarea sunt motoarele pentru asigurarea unei creşteri economice sustenabile, pentru asigurarea dezvoltării României şi, prin urmare, trebuie alocaţi mai mulţi bani, suntem conştienţi de acest lucru, a declarat, marţi, secretarul de stat în Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării (MCID) Andrei Alexandru, la un eveniment.

"În ultimii ani, fondurile în cercetare au cunoscut o creştere, poate nu la nivelul neapărat dorit, acela de a ajunge să depăşim 1% din PIB sau de a ne îndrepta către anumite state care au chiar 2% - 3% din PIB. E clar că cercetarea şi inovarea sunt motoarele pentru asigurarea unei creşteri economice sustenabile, pentru asigurarea dezvoltării României. Prin urmare, trebuie alocaţi mai mulţi bani. Suntem conştienţi de acest lucru, dar creşterea nu poate fi bruscă dacă lansezi acum nişte competiţii să te duci la 1% din PIB, pentru că nu ai cum să cheltuieşti respectivii bani. Deci, creşterea trebuie să fie graduală, iar ceea ce s-a realizat din 2022 şi 2023 a fost o creştere. În 2023, bugetul a fost mai mare cu 70% la cercetare faţă de 2022. Şi anul acesta este o creştere undeva în jur de 30% faţă de execuţia din 2023. Deci, an de an, în funcţie şi de resursele bugetare ale ţării, avem o creştere la cercetare şi ne dorim să ducem acei bani în poli de cercetare, în proiecte mari, care să aducă plusvaloare pentru economie şi pentru societate", a spus Alexandru.

Potrivit sursei citate, în prezent, România are o strategie-cadru pentru cercetare, inovare şi specializare inteligentă, cu obiective pentru următorii cinci ani.

"Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, acum un an, a adoptat o strategie-cadru. E vorba de strategia naţională de cercetare, inovare şi specializare inteligentă, prin care ne-am setat obiectivele generale şi specifice pe viitorii cinci ani. Dorim să investim o dată în infrastructură şi încă o dată în resursa umană, pentru că este extrem de important să reuşim să păstrăm resursa umană înalt specializată aici, în România, să nu ne mai plece tinerii, să nu ne mai plece oamenii de excepţie peste hotare", a menţionat secretarul de stat în MCID.

Un alt obiectiv al strategiei,a continuat acesta, a fost stimularea parteneriatului între organizaţiile de cercetare de drept public şi sectorul privat, pentru că doar aşa rezultatele cercetării se pot regăsi aplicate în economia reală.

"De asemenea, vom stimula parteneriatele internaţionale, adică vom cofinanţa acele proiecte pe care România le câştigă în cadrul competiţiilor europene. Sigur, mai avem şi partea de specializare inteligentă, mai ales că aceasta e corelată cu una dintre condiţionalităţile favorizante pe care România trebuie să le îndeplinească pentru acele Fonduri de Coeziune şi exact de strategia pe care noi am adoptat-o depind 8 miliarde de euro în programele de coeziune - Programul Creştere inteligentă, digitalizare, instrumente financiare, Programul Sănătate şi programele regionale", a adăugat acesta.

În ceea ce priveşte proiectele finanţate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), oficialul a punctat faptul că pe Componenta 9 s-a reuşit lansarea aproape a tuturor investiţiilor cuprinse în aceasta.

"Finanţăm instituţional organizaţiile de cercetare performante, infrastructurile de cercetare, finanţăm cercetarea în domenii asociate principalelor provocări societale ale României, setate în agenda strategică de cercetare, finanţăm parteneriatele între sectorul public, sectorul privat. De asemenea, am setat o serie de domenii strategice de finanţare şi printre ele amintesc inteligenţă artificială, tehnologiile cuantice, sistemele autonome (...) Mai avem şi PNRR, în care noi gestionăm Componenta 9, în care am reuşit să lansăm aproape toate investiţiile din cadrul acesteia. Poate că cea mai importantă, Investiţia 8, cu un buget de 168 de milioane de euro, a urmărit atragerea în sistemul românesc de cercetare a resursei umane specializate din exteriorul ţării. Adică, cercetători de top vin şi desfăşoară activitatea lor de cercetare în România, creează grupuri de cercetare mixte români şi străini şi aduc, practic, plusvaloare pentru ţara noastră. Vor fi finanţate 120 de astfel de proiecte. Pentru 100 deja s-au semnat contracte şi urmează să fie contractate şi celelalte 20, în cursul săptămânilor următoare, maxim două săptămâni. Fiecare proiect a avut un buget cuprins între 6 şi 7 milioane de lei", a afirmat Andrei Alexandru.

În acelaşi timp, reprezentantul ministerului a amintit şi de competiţia referitoare la crearea centrelor de excelenţă în diverse domenii, un program cu o alocare bugetară de până la 100 de milioane de lei pentru fiecare asemenea entitate.

"O altă investiţie importantă e Investiţia 5 din cadrul Componentei 9, prin care s-au operaţionalizat cinci centre de competenţă în domenii de cercetare asociate celor cinci misiuni ale Uniunii Europene. E vorba de cancer, de adaptarea la schimbările climatice, de sănătatea apei, sănătatea solului şi de oraşe inteligente şi smart. Fiecare centru de competenţă a reunit cinci parteneri de drept public, organizaţia de cercetare de drept public şi cinci IMM-uri, plus posibil întreprindere mare, iar bugetul pe fiecare proiect a fost 5 milioane de euro. (...) Am reuşit să dăm drumul la competiţii în cercetare de două miliarde de lei (...) Dar cea mai importantă şi importantă competiţie este cea de centre de excelenţă, fiecare cu un buget între 50 şi 100 de milioane de lei. Bugetul total al competiţiei se situează undeva la 1,6 miliarde de lei, estimat de Ministerul Cercetării, practic cea mai generoasă competiţie pe care am lansat-o vreodată în România. Aceste centre de excelenţă se operaţionalizează în domenii de cercetare asociate principalelor provocări societale setate în agenda strategică de cercetare. Domeniile în care vom raţionaliza aceste centre sunt domenii de vârf: digitalizare, industrie, spaţiu, energie, schimbări climatice, mobilitate, hrană, mediu, agricultură, resurse, biodiversitate, sănătate, cultură şi patrimoniu, securitate civilă şi pentru societate şi cu precădere securitate cibernetică, mai ales ţinând cont de contextul geopolitic actual", a mai spus secretarul de stat.

Politicile publice, programele şcolare şi universitare, dar şi strategiile companiilor pentru a pregăti tinerii din România ca să fie competitivi într-o economie bazată pe tehnologii şi resurse noi au fost analizate, marţi, în cadrul unei noi ediţii a Conferinţelor CursDeGuvernare (CDG), intitulată "Fabrica de creiere: Formarea competenţelor pentru industriile cu valoare adăugată mare - de la şcoală, la universitate, la sistemul de formare continuă". AGERPRES/(A - autor: Daniel Badea, editor: Oana Tilică, editor online: Gabriela Badea)