Companiile româneşti nu se arată prea dornice să acceseze beneficiile fiscale acordate prin lege, cel mai des invocat motiv fiind complexitatea legislativă şi teama de a nu greşi în aplicarea acestora, se arată într-un studiu realizat de compania de consultanţă EY România.

Pe de altă parte, mai mult de jumătate (51%) dintre firmele participante la un sondaj declară că nu cunosc existenţa unor beneficii care ar putea fi accesate în relaţia cu autorităţile fiscale.

"Companiile româneşti nu se arată prea dornice să acceseze beneficiile fiscale acordate prin lege, reiese din rezultatele unui sondaj EY derulat de la sfârşitul anului 2023, cel mai des invocat motiv fiind complexitatea legislativă şi teama de a nu greşi în aplicarea acestora. Având în vedere noile modificări fiscale cu aplicabilitate din 2024, precum şi un context economic complex, în acest an ar fi binevenită o schimbare în abordarea beneficiilor oferite de Codul Fiscal", precizează compania de consultanţă.

Reglementările din legislaţia românească privind aplicarea beneficiilor fiscale sunt considerate de multe companii ca fiind neclare, iar cerinţele de documentaţie destul de stufoase (34% dintre cei care au aplicat beneficiile fiscale potrivite companiei). Pe de altă parte, persistă o anumită îngrijorare cu privire la inspecţiile fiscale şi rezultatele acestora în privinţa adoptării de către contribuabili a diverselor facilităţi fiscale. Astfel, tendinţa majorităţii companiilor este mai degrabă de a nu aplica beneficiile oferite de Codul Fiscal: 62% dintre participanţii la studiu au declarat ca nu sunt hotărâţi să acceseze beneficiile fiscale disponibile prin legislaţie.

Potrivit sursei citate, beneficiile fiscale recunoscute prin legislaţie sunt un aspect important în deciziile de optimizare fiscală şi de gestionare a fluxului de numerar în cadrul companiilor, pe lângă alte instrumente.

Contextul este unul în care, pe de o parte, costurile fiscale sunt apreciate de peste 96% dintre respondenţi ca fiind medii şi mari, iar pe de altă parte, recentele modificări fiscale au fost adoptate aproape exclusiv în sensul creşterii unor taxe şi impozite în România, atât directe cât şi indirecte. Prin urmare, este de aşteptat ca managementul companiilor să treacă la măsuri de optimizare fiscală, şi aici ar putea fi luată în calcul analiza mai detaliată a beneficiilor fiscale, subliniază consultanţii.

La întrebarea privind asigurarea şi alocarea surselor de finanţare pentru a acoperi obligaţiile datorate, cele mai multe companii (42%) au răspuns că trebuie să prioritizeze obligaţiile fiscale comparativ cu alte iniţiative. Un procent aproape egal (41%) a indicat faptul că le este uşor să asigure finanţarea datoriilor la bugetul de stat şi există lichidităţi pentru acoperirea acestora. În acelaşi timp, mai puţin de o cincime (17%) dintre companiile intervievate au spus că le este dificil şi este chiar o mare provocare să asigure acoperirea datoriilor către fisc.

Cât priveşte accesarea concretă a unuia sau a mai multor beneficii din lista pe care o au la dispoziţie prin Codul Fiscal, respondenţii au bifat variantele astfel: 41% - beneficii salariale cu tratament fiscal preferenţial; scutirea în anumite condiţii de la plata taxelor salariale pentru beneficii precum servicii turistice, asigurare voluntară de sănătate, hrană, chirie, acordate angajaţilor -; 25% - reducerea de impozit pe profit pentru menţinerea şi creşterea capitalurilor proprii; 22% - plata TVA la import prin taxare inversă ; 22% -niciun beneficiu fiscal accesat până în acest moment.

Cu procente mai mici au fost menţionate facilităţile fiscale pentru planuri de acţiuni Stock Option Plan (SOP) - scutirea de la plata impozitului pe venit şi a contribuţiilor sociale pentru veniturile derivate dintr-un plan SOP, accelerarea recuperării sumelor din bugetul Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) şi obţinerea unor sume suplimentare de la buget - de exemplu, din actualizarea cu rata inflaţiei a principalului pentru întârzierea în rambursarea TVA/ restituirea altor taxe de la bugetul de stat, deducerea suplimentară privind cheltuielile de cercetare-dezvoltare, ajustarea TVA aferentă taxei claw-back (cu beneficii asupra EBITDA şi cash-flow).

"A doua surpriză a sondajului au constituit-o răspunsurile la întrebarea privind intenţia de a aplica pentru unul dintre beneficiile fiscale menţionate în cadrul sondajului şi eventualele dificultăţi întâmpinate. Aproape jumătate dintre respondenţi (42%) au spus că nu au aplicat. Cei care au decis să aplice pentru facilităţile fiscale au indicat ca dificultăţi prevederile legislative neclare (34%) sau neîncadrarea în condiţiile cerute de lege pentru aplicare (23%). Cât priveşte aşteptările legate de accesarea unui beneficiu, în plan fiscal şi în activitatea companiei, menţiunile au fost: scăderea impactului de cash-flow al taxelor şi impozitelor datorate - 66%; motivarea/retenţia angajaţilor în companie şi competitivitatea pe piaţă ca angajator - 65%; îmbunătăţirea indicatorilor financiari - 41%; obţinerea dobânzilor pentru sumele primite cu întârziere de la buget - 34%", se arată în comunicat.

O altă surpriză a sondajului EY este şi faptul că peste 63% dintre companii au spus că nu sunt hotărâte, pentru moment, dacă vor accesa beneficiile fiscale iar 21% că nu au această intenţie. Mai puţin de o cincime (16%) spun că sunt interesate şi vor lua în considerare analiza facilităţilor legate de scutirea de impozit pentru profitul reinvestit, beneficiile extrasalariale şi altele.

"Analizând rezultatele studiului desfăşurat de EY, în primul rând putem observa că - în mod surprinzător - în momentul de faţă, contribuabilii nu cunosc încă suficient de bine detaliile legate de existenţa beneficiilor fiscale în România. Aceasta este o zonă de legislaţie care există deja în ţara noastră de mulţi ani şi, mai mult decât atât, este relativ bine armonizată cu cadrul internaţional care oferă nu doar obligaţii fiscale, ci şi facilităţi contribuabililor", consideră Andra Caşu, Partener, lider al departamentului Taxe directe, lider Asistenţă fiscală pentru servicii financiare - EY CESA.

Cel mai probabil, din cauza înclinaţiei spre sarcini mai degrabă rutiniere, companiile preferă să se concentreze pe aspecte bine cunoscute şi testate, mai degrabă decât spre a încerca variante noi (şi favorabile) pentru situaţia lor fiscală.

"Desigur, ieşirea dintr-o zonă de confort este întotdeauna primul pas spre succes, de aceea conştientizarea de către contribuabili a acestor variante de optimizare fiscală este extrem de importantă. Să nu uitam faptul că perioada de prescripţie fiscală în România este de 5 ani, aşadar companiile trebuie să privească facilităţile fiscale nu doar ca pe o viitoare opţiune, ci şi ca fiind o alternativă de remediere a perioadei trecute, în care facilităţile fiscale ar fi fost aplicabile din perspectiva profilului de activitate. Recomandăm companiilor să aibă în vedere această zonă de facilitaţi fiscale şi să efectueze analize de fezabilitate pentru determinarea beneficiilor care pot fi generate prin aplicarea lor", a menţionat Andra Caşu.

Studiul EY România a inclus companii cu un număr între 250 şi 1.000 (şi peste) de angajaţi (55%) şi companii mici şi medii, între 1 şi 250 angajaţi (45%). Din perspectiva taxelor pe afaceri, aproape 60% dintre respondenţi au fost contribuabili mari, restul mici şi medii, iar din punct de vedere al costurilor fiscale, respondenţii au fost majoritar din categoria celor care au indicat că au costuri mari (59%), iar restul de 41%, mici şi medii. Cercetarea a fost derulată la sfârşitul anului 2023.

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 395.442 de angajaţi în peste 700 de birouri în 150 de ţări şi venituri de aproximativ 49,4 miliarde de dolari în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2023. Prezentă în România din anul 1992, EY furnizează, prin intermediul celor peste 900 de angajaţi din România şi Republica Moldova, servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, juridică, strategie şi tranzacţii, consultanţă către companii multinaţionale şi locale. AGERPRES/(AS - autor: Andreea Marinescu, editor: Mariana Nica, editor online: Adrian Dãdârlat)