Politica fiscal-bugetară va continua în direcţia majorării taxelor şi în anii următori, alte schimbări majore fiind de aşteptat în 2025, anul postelectoral, consideră consultanţii unei companii de profil.

"Schimbările fiscale sunt majore şi vor însemna atât o povară financiară suplimentară, cât şi un efort de conformare a contribuabililor dată fiind complexitatea prevederilor. Din păcate, la cum arată situaţia bugetară şi sub imperativul de a reduce deficitul bugetar (pentru a îl putea finanţa sustenabil) este destul de probabil ca anul 2025 să vină cu modificări chiar mai ample, cum ar fi mult vehiculatul impozit progresiv pe venituri", a precizat Daniel Anghel, partener şi lider al Departamentului de Consultanţă Fiscală şi Juridică, PwC România, într-un comunicat transmis vineri AGERPRES.

Potrivit acestuia, anul 2024 va aduce taxe mai mari pentru multe companii şi persoane fizice şi, implicit, o scădere a veniturilor, a consumului, a investiţiilor pentru că statul are nevoie de resurse financiare suplimentare. Unele dintre modificările fiscale erau anticipate, în condiţiile angajamentelor din PNRR, altele au luat prin surprindere.

"Politica fiscal-bugetară va continua în direcţia majorării taxelor şi în anii următori, alte schimbări majore fiind de aşteptat în 2025, anul postelectoral. Vom analiza în acest articol cele mai importante modificări care se vor aplica de anul viitor şi implicaţiile lor pentru contribuabili. Înainte, însă, merită făcute două observaţii: chiar dacă statul are nevoie de venituri bugetare mai mari, trebuie să găsească un echilibru între această nevoie şi dezvoltarea afacerilor. Acestea trebuie să crească, să producă bunuri, servicii, să asigure locuri de muncă mai multe şi mai bine recompensate pentru a putea plăti, astfel, şi taxe mai mari la buget. A doua observaţie este că dialogul a fost formal cu mediul de afaceri, iar o consultare în acest mod riscă să scadă încrederea investitorilor şi, în general, a contribuabililor, iar încrederea este pilonul colaborării, inclusiv al conformării fiscale", a subliniat Anghel.

Analizând prevederile legislative care vor intra în vigoare din 2024, reprezentantul companiei de consultanţă consideră că impozitul pe cifra de afaceri este cea mai de impact noutate, catalogându-l drept "un experiment fiscal", o practică aproape inexistentă în ţările dezvoltate, tocmai pentru că mărimea cifrei de afaceri nu înseamnă, implicit, marje mari de profit.

"Marea majoritate (alţi contribuabili decât cei din sectorul bancar şi cel de petrol şi gaze) vor datora acest impozit dacă impozitul pe profit calculat este mai mic decât cel pe cifra de afaceri. Spuneam că este un experiment întrucât impozitarea cifrei de afaceri este o practică aproape inexistentă în ţările dezvoltate tocmai pentru că mărimea cifrei de afaceri nu înseamnă, implicit, marje mari de profit. Conform estimărilor noastre, dintre companiile care au cifra de afaceri mai mare de 50 milioane euro, circa 750 de companii pot fi eligibile şi vor datora în jur de 6,2 miliarde lei", a mai menţionat Daniel Anghel.

Cât priveşte taxarea instituţiilor de credit, pentru care impozitul pe cifra de afaceri va fi 2% pentru perioada 1 ianuarie 2024 - 31 decembrie 2025 inclusiv, respectiv 1% începând cu data de 1 ianuarie 2026, conform estimărilor PwC cota efectivă de impozitare - impozit pe profit plus impozit pe cifra de afaceri - calculată pe baza datelor financiare aferente anului 2022 s-ar situa între 17% şi 72% raportat la profitul brut. Cele mai afectate vor fi băncile care aveau o cotă efectivă de impozitare mică şi care beneficiau de anumite facilităţi fiscale (precum neimpozitarea veniturilor din dividende, facilitatea privind profitul reinvestit etc.), susţine autorul.

Cu privire la companiile din sectoarele petrol şi gaze naturale care vor datora suplimentar impozitului pe profit un impozit specific pe cifra de afaceri de 0,5%, Anghel aminteşte că, de anul viitor, este aşteptată implementarea impozitului minim global, prevăzut de o directivă europeană care a fost transpusă într-un proiect de lege local. Conform acestor noi reguli, se va calcula acest impozit minim de 15% la nivelul grupurilor care înregistrează venituri consolidate anuale de cel puţin 750 milioane euro în cel puţin doi din ultimii patru ani anteriori anului de raportare.

"Practic companiile care îndeplinesc criteriile de încadrare (instituţiile de credit nefiind vizate de acest impozit, de exemplu) vor calcula de anul viitor trei impozite: impozitul pe profit de 16%, cel minim pe cifra de afaceri de 1% şi cel minim global de 15% şi îl vor datora pe cel mai mare dintre ele", a explicat Anghel.

Şi companiile medii şi mici vor suporta o fiscalitate mai ridicată de anul viitor, însă acest lucru era anticipat pentru că prin PNRR a fost asumată modificarea regimului fiscal pentru microîntreprinderi, în condiţiile în care plafonul de încadrare a tot fost majorat în ultimii ani, ajungând până la 1 milion de euro anul trecut, când a fost înjumătăţit.

Alte câteva state UE aplică un impozit similar, dar plafonul cifrei de afaceri este mult mai mic de câteva zeci de mii de euro (în Portugalia este cel mai mare 220.000), se mai arată în analiza citată.

De la 1 ianuarie 2024, pentru microîntreprinderi cotele de impozitare vor fi de 1% dacă realizează venituri de până la 60.000 euro inclusiv şi nu au activităţi pentru anumite coduri CAEN (în principal tehnologia informaţiei, HoReCa, activităţi medicale) şi de 3% pentru celelalte.

În cazul impozitului pe venit şi al contribuţiilor sociale, modificările aduc la acelaşi numitor comun toate facilităţile existente pentru angajaţi, cu excepţia celor din cercetare-dezvoltare, precizează Daniel Anghel.

Astfel, pentru angajaţii din domeniul IT, scutirea de impozit pe venit nu se va mai aplica integral, ci doar pentru venituri brute lunare de 10.000 lei, din salarii şi asimilate salariilor. Mai mult, această scutire se va aplica doar în relaţia cu un singur angajator. În cazul lor, cota contribuţiei de asigurări sociale se reduce, până la 31 decembrie 2028, cu punctele procentuale corespunzătoare cotei de contribuţie la fondurile de pensii administrate privat. Angajaţii pot opta însă pentru plata contribuţiilor datorate la aceste fonduri.

Pentru angajaţii din sectorul construcţiilor, industria alimentară şi agricultură, este eliminată scutirea de la plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate, a contribuţiei de asigurări sociale pentru condiţii deosebite şi speciale de muncă, precum şi plata cotei reduse de contribuţie asiguratorie pentru muncă.

O altă modificare cu efecte importante este cea privind fiscalizarea unor beneficii acordate angajaţilor. Valoarea tichetelor de masă şi a voucherelor de vacanţă se vor include în baza de calcul a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate, începând cu ianuarie 2024.

O majorare de fiscalitate va fi şi pentru cei care desfăşoară activităţi independente. Din 2024, contribuţia de asigurări sociale de sănătate se va calcula la venitul net anual realizat/brut sau norma anuală de venit. Plafonarea se va efectua la suma de peste 60 de salarii minime brute pe ţară în vigoare la termenul de depunere a declaraţiei privind impozitul pe veniturile estimate.

Tot din ianuarie 2024, se renunţă la facilitatea (de cel mult 400 lei lunar) pentru telemuncă, urmând să nu mai fie exceptate sumele de la impozitul pe venit şi contribuţiile sociale.

"O atenţie specială trebuie să se acorde declarării corecte a veniturilor. De la 1 iulie 2024, veniturile constatate de fisc ca având sursă neidentificată vor fi impozitate cu 70% faţă de 16% în prezent", atrage atenţia reprezentantul companiei de consultanţă.

În domeniul TVA dispar multe cote reduse sau se majorează de la cota de 5% la cota de 9% (tot o cotă redusă faţă de cea standard de 19%). Cotele modificate vor fi: de la 9% la 19% pentru livrarea de bere fără alcool şi alimente cu zahăr adăugat cu excepţia cozonacului şi a biscuiţilor; de la 5% la 9% pentru livrarea alimentelor de înaltă valoare calitativă, respectiv produse montane, eco, tradiţionale, livrarea locuinţelor ca parte a politicii sociale, livrarea şi instalarea de panouri fotovoltaice, panouri solare termice, pompe de căldură şi alte sisteme de încălzire de înaltă eficienţă, cu emisii scăzute, livrarea şi instalarea de componente pentru repararea şi/sau extinderea sistemelor ca parte componentă a livrărilor de construcţii, sau ca extraopţiuni la livrarea unei construcţii, accesul la bâlciuri, parcuri de distracţii şi parcuri recreative, târguri, expoziţii, cinematografe şi evenimente culturale, altele decât cele scutite de taxă, accesul la evenimente sportive; de la 5% la 19% pentru dreptul de utilizare a anumitor facilităţi sportive şi anumite activităţi de transport persoane.

"Există două cauze principale care au condus la majorarea cotelor de TVA. România are mari probleme de colectare a TVA unde are un decalaj de încasare de 36%, cel mai mare din UE. De-a lungul timpului, iniţiatorii actelor normative prin care au fost adoptate cote reduse de TVA au motivat că astfel va creşte conformarea fiscală. În ultimul raport privind decalajul de încasare a TVA, Comisia Europeană a precizat în mod expres că reducerea unor cote de TVA nu a ajutat la îmbunătăţirea colectării. Cu alte cuvinte strategia de scădere a cotelor pentru a încuraja plata nu a funcţionat. Al doilea motiv este că extinderea plajei de produse şi/sau servicii cu cote reduse în ultimii ani a dus la scăderea ratei efective de TVA pentru total consum. Aceste majorări de cote vin însă într-o perioadă cu inflaţie ridicată şi se vor reflecta în preţuri, afectând şi mai mult puterea de cumpărare şi consumul. În 2024 vor fi majorate accizele pentru alcool, tutun, carburanţi, taxa pentru băuturi nealcoolice cu zahăr adăugat şi apare impozitul special de 0,3% pentru case şi autoturisme de peste o anumită valoare (2.500.000 lei la bunuri imobile şi 375.000 lei la autoturisme", a mai amintit Daniel Anghel. AGERPRES/(AS - autor: Andreea Marinescu, editor: Nicoleta Gherasi)