Aproape 4 milioane dintre cei 4,7 milioane de angajaţi din sectorul privat din România nu sunt reprezentaţi în negocierile cu statul, atunci când vine vorba de stabilirea salariului minim şi alte decizii care ţin de legislaţia economică, mai ales cea fiscală, au arătat reprezentanţii Confederaţiei Naţionale pentru Antreprenoriat Feminin - CONAF, în cadrul unei conferinţe.

"Patru din cinci firme din România practic nu sunt reprezentate din punct de vedere al intereselor la nivel naţional. Şi de ce se ajunge la acest lucru? Pentru că, din păcate, în momentul de faţă legislaţia care îţi permite să intri în acest Consiliu Tripartit este una extrem de aridă din punct de vedere al condiţiilor. Trebuie să ai, ca şi confederaţie, minimum 7% din totalul angajaţilor din România, ceea ce este imens raportat la cum arată mediul de afaceri. Unul extrem de fărâmiţat, cu 90% microîntreprinderi, cu foarte multe firme care nu au know-how-ul economic, oamenii de afaceri nu au cunoştinţele necesare pentru a înţelege într-adevăr cât de important este să fie reprezentaţi în cadrul unui patronat", a declarat Adrian Negrescu, managerul Frames.

De asemenea, el a menţionat că ar trebui să aibă structuri teritoriale în cel puţin jumătate plus unu din judeţele României. Adrian Negrescu a explicat că această condiţie reprezintă o problemă pentru că România se polarizează, avem judeţe care adună în jurul marilor oraşe multe companii, dar sunt şi alte judeţe care în care afacerile sunt la un nivel foarte redus. În opinia sa, ar trebui modificată legislaţia în aşa fel încât să avem o expunere mai largă a mediului investiţional.

"Necesitatea acestui studiu a pornit dintr-o realitate. În momentul în care, în acest an, au fost anunţate măsurile prevăzute în reforma fiscală ne-am aşteptat să avem posibilitatea să mergem să discutăm, pentru că acesta este rolul dialogului social. Este o negociere consultativă în care statul, prin diferite organe, fie că vorbim de Guvern sau Palatul Parlamentului, ascultă opinia confederaţiilor patronale. La ora actuală, în România sunt doar două confederaţii patronale reprezentative, adică acelea care întrunesc condiţiile din Legea dialogului social, şi cinci confederaţii sindicale reprezentative. Şi acum se pune întrebarea clară, dacă din 4,7 milioane de angajaţi, mai bine de 4 milioane de angajaţi nu au fost reprezentaţi în, să-i spune aşa, o temă extrem de esenţială, negocierea contractului colectiv de muncă la nivel de ramură sau dacă discutăm de salariul minim pe economie, încotro se îndreaptă lumea patronală din România? Care sunt motivele pentru care antreprenorii nu reuşesc să se unească sub aceeaşi umbrelă? Avem peste 200 de organizaţii patronale şi câteva zeci de mii de asociaţii, fundaţii, ONG-uri care militează pentru diferite cauze. România arată puţin fragmentată, e pe falii", a spus Cristina Chiriac, preşedintele CONAF.

Fără o coagulare a intereselor angajaţilor, a firmelor private, statul va continua să ia decizii care afectează activitatea mediului privat fără să primească soluţii alternative reale care să reflecte opinia economiei reale, avertizează Confederaţia Naţională pentru Antreprenoriat Feminin - CONAF, potrivit unui comunicat de presă.

Organizaţia atrage atenţia că de la 1 ianuarie 2024, taxele vor creşte din nou în România, pentru a doua oară în ultimele 12 luni. Vor fi afectate, în primul rând, cele peste 800.000 de microîntreprinderi care, dacă vor înregistra venituri în creştere, vor plăti taxe de trei ori mai mari decât în prezent. Şi marile companii vor fi taxate în plus, prin introducerea impozitului de 1% din cifra de afaceri. O altă decizie care afectează semnificativ mediul de afaceri o reprezintă creşterea salariului minim brut pe economie de la 3.000 lei la 3.300 de lei, 3.436 lei pentru salariaţii din agricultură şi industria alimentară şi 4.582 lei pentru angajaţii în construcţii.

Astfel de decizii, care afectează puternic dinamica economiei, planurile de business ale firmelor private, au fost decise prin măsuri administrative (asumarea răspunderii/ ordonanţe de urgenţă) care au stârnit valuri de reacţii.

Conform experţilor de la CONAF, dincolo de motivele autorităţilor, justificate în primul rând de dimensiunea deficitului bugetar, se pune problema dacă cei afectaţi - antreprenorii şi implicit salariaţii din mediul privat au venit cu soluţii alternative, au oferit autorităţilor variante legislative/ administrative/ fiscale care să ducă la evitarea creşterii taxelor.

În comunicat se precizează că CNIPMMR şi Concordia, cele două mari confederaţii patronale din România, au încercat prin diverse luări de poziţii să stopeze creşterile de taxe, însă fără succes.

Potrivit unui studiu realizat de compania de consultanţă Frames, la comanda CONAF, forţa patronatelor din România este una anemică, raportat la dimensiunea economiei.

În timp ce sindicatele sunt reprezentate de nu mai puţin de 5 confederaţii în cadrul Consiliului Tripartit (guvern/ sindicate/ patronate) - mediul privat este susţinut de numai două confederaţii (Concordia şi CNIPMMR) care împreună reprezintă în jur de 15% din totalul celor 4,7 milioane de salariaţi din sectorul privat / patroni din România.

Datele oficiale ale Confederaţiei Patronale Concordia arată că acestea reprezintă 330.300 de angajaţi (7%), în timp ce CNIPMMR adună, potrivit cifrelor oficiale, 8,19%.

"Din păcate, mediul de business are o reprezentare prea puţin relevantă în relaţia cu autorităţile, cu sindicatele în cadrul Consiliului Tripartit, acolo unde se discută despre salariul minim garantat în plată, despre proiectele de programe şi strategii elaborate la nivel guvernamental, despre solicitările de extindere a aplicării contractelor colective de muncă la nivel sectorial pentru toate unităţile din sectorul respectiv de activitate şi diferendelor de natură socială şi economică. Rezultatul îl vedem cu toţii atunci când deciziile administrative ne afectează business-ul", spune Cristina Chiriac, preşedintele CONAF.

Prin noua lege a dialogului social, 367/ 2022, legiuitorul a ales să abroge în mod expres Legea privind dialogul social nr. 62/ 2011, o măsură necesară, având în vedere numeroasele modificări aduse de noua lege.

Noul act normativ reglementează detaliat instituţia reprezentantului salariaţilor, aduce modificări privind drepturile şi reprezentativitatea organizaţiilor sindicale, readuce în cadrul legislativ contractul colectiv de muncă la nivel naţional şi prevede obligaţia negocierii colective pentru mai mulţi angajatori. Potrivit legii, din cadrul Consiliului pot face parte doar confederaţiile patronale care reprezintă minim 7% din totalul angajaţilor şi care au structuri teritoriale în cel puţin jumătate plus unu din judeţele României.

"România are nevoie de mai multe confederaţii patronale care să reprezinte cât mai multe ramuri economice. Credem că este nevoie de o flexibilizare a condiţiilor de reprezentativitate, pentru a da posibilitatea mai multor organizaţii patronale să poată să susţină interesele mediului privat în raport cu autorităţile. Avem nevoie de oameni specializaţi în lobby & advocacy, de o coagulare a expertizei private în zona de legislaţie economică, mai ales fiscală. Dacă statul întârzie să vină cu studii de impact în cazul măsurilor propuse - este de datoria noastră, a celor din privat să explicăm, cu cifre, cu date concrete, efectele unor decizii care pot afecta competitivatea mediului de afaceri românesc", a mai spus preşedintele CONAF.

Dincolo de Consiliului Naţional Tripartit pentru Dialog Social (CNTDS), coordonat de Prim-ministrul României, confederaţiile patronale au dreptul să fie reprezentate în Consiliul Economic şi Social, organismul consultativ al Parlamentului şi Guvernului României şi în Comisiile de Dialog Social la nivel central (ministere) şi la nivel teritorial (AJOFM, ITM, etc). Potrivit comunicatului, nici în Registrul Unic al Transparenţei Intereselor (RUTI), gestionat de Ministerul Justiţiei, prezenţa patronală nu este cu adevărat relevantă.

Dincolo de asociaţiile şi fundaţiile dezvoltate de mediul de afaceri, în platformă nu sunt înregistrate decât 14 organizaţii patronale dintr-un total de peste 200 asociaţii de afaceri, patronate şi alte forme de reprezentativitate, câte se estimează că există la nivel naţional.

Este vorba de Uniunea Naţională a Patronatului Român, Federaţia Patronală a Producătorilor din Chimie (METACHIM), Asociaţia Patronală Română a Producătorilor de Tehnică Militară (PATROMIL), Patronatul Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism (ANAT), Federaţia Patronală Metalurgia, Confederaţia Patronală Concordia, Federaţia Patronală Română din Industria Alimentară (ROMALIMENTA), Patronatul Investitorilor Autohtoni, Federaţia Patronală a Textilelor, Confecţiilor şi Pielăriei (FEPAIUS), Patronatul Garanţilor din România, Confederaţia Patronală din Industrie, Agricultură, Construcţii şi Servicii (CONPIROM), Uniunea Patronatelor din România (Business România), Patronatul Organizaţiilor de Pariuri din România (Romanian Bookmakers) şi Federaţia Naţională a Şcolilor de Conducători Auto şi a Centrelor de Formare Profesională în Domeniul Transporturilor Rutiere din România.

"Chiar dacă lista patronatelor acreditate în relaţia cu autorităţile este destul de lungă, activitatea acestora în zona de susţine a intereselor mediului de afaceri este cel puţin discretă, iar în unele zone lipseşte cu desăvârşire. Într-o ţară în care zonă de lobby este, în continuare, o activitate prea puţin recunoscută şi reglementată, interesele mediului de afaceri - de la legile care guvernează diversele ramuri ale economiei şi deciziile privind salarizarea minimă obligatorie - sunt reprezentate cel mult sporadic, în principal că reacţie la anunţurile autorităţilor. Zona de construcţie legislativă, venită din mediul privat, de la modificarea unor prevederi care nu mai reflectă realitatea economică la iniţierea de legislaţie modernă, adaptată lumii în care trăim, este, din păcate, prea puţin acoperită", a mai declarat Negrescu.

Potrivit preşedintei CONAF, statisticile arată că 4 din 5 firme din România nu sunt implicate în zona patronală, nu îşi susţin interesele prin aceste metode, nu vin cu propuneri, cu idei de reglementare activă a domeniului în care activează.

"Cred că e, în primul rând, vorba de rezultatele prea puţin convingătoare ale structurilor patronale, din ultimii ani. De prea puţine ori, antreprenorii s-au simţit cu adevărat reprezentaţi din punct de vedere al intereselor de business. Din păcate, performanţa patronală din România, cu câteva excepţii, se rezumă la organizarea unor conferinţe, întâlniri şi prea puţin la dezvoltarea unei platforme de lobby, construcţie legislativă, monitorizare şi anticipare a deciziilor guvernamentale. În plus, există, din păcate, în România teama de a ieşi în faţă sub imperiul ameninţării unor ipotetice controale administrative. Pe de altă parte, este vorba de cultura managerială care, cel puţin în acest segment, este una deficitară. A conduce o firmă, un business predictibil pe termen lung, înseamnă să te implici dincolo de zona administrativă, să încerci să dezvolţi domeniul în care activezi prin măsuri administrative pe care să le propui decidenţilor. Mediul privat trebuie să devină, cu adevărat, un partener activ în relaţia cu autorităţile", a afirmat Chiriac.

Potrivit comunicatului, cel mai bun exemplu de decizie administrativă care impactează întregul spectru economic îl reprezintă modul în care autorităţile decid dinamica salariului minim pe economie.

În ultimele luni, intenţia autorităţilor de a majora salariul de la 3.000 la 3.300 lei, concretizată în cele din urmă, a fost reclamată de foarte mulţi antreprenori care, în esenţă, nu luaseră în calcul creşterea suplimentară a costurilor salariale, prin această metodă. Potrivit unui barometru de opinie realizat de Frames în rândul antreprenorilor din România, realizat în perioada 12-23 octombrie 2023, 82% dintre investitori reclamau faptul că majorarea salariului minim le va crea probleme financiare, iar aproape 70% au afirmat că, în 2024, vor creşte preţurile produselor/ serviciilor, urmare a creşterii costurilor cu forţa de muncă. Printre principalele motive invocate de antreprenori se află - lipsa disponibilităţilor financiare (64%), scăderea vânzărilor (59%) şi existenţa unor contracte de afaceri cu preţ impus (47%). Dincolo de creşterea preţurilor, menţionată de 68% dintre respondenţi, managerii au prezentat, drept soluţii pentru a creşte salariul minim, diminuarea numărului de angajaţi (24%) şi restructurarea operaţiunilor (17%).

În afară de problema salariului minim la nivel naţional, semnalează sursa citată, noua lege 367/ 2022, aduce modificări substanţiale şi în ceea ce priveşte salariul la nivel de ramură.
Legea prevede că negocierea colectivă a contractului colectiv de muncă devine obligatorie la nivelul firmelor care au cel puţin 10 angajaţi, precum şi la nivel de sector de negociere colectivă, spre deosebire de vechea reglementare care prevedea obligativitatea negocierii colective doar pentru unităţile cu cel puţin 21 de angajaţi.

În octombrie, 1,5 milioane de salariaţi din România erau plătiţi cu salariul minim de 3.000 de lei şi încă aproape 349.000 cu salariul minim de 4.000 de lei, arată datele Inspecţiei Muncii.

"Majorarea salarială fără un feedback din economie nu va face altceva decât să ducă şi mai mulţi salariaţi în zona salariului minim. Astfel am ajuns ca, în prezent, o treime dintre salariaţi să fie plătiţi cu salariul minim. În loc să încerci să oferi soluţii fiscale firmelor pentru a putea creşte salariile, alegi soluţia cea mai simplă pentru a aduce bani la buget fără mari eforturi", spune Negrescu.

Statisticile INS arată că, în trimestrul ÎI 2023, rata de ocupare a populaţiei în vârstă de 20-64 ani a fost de 68,7%, una dintre cele mai reduse din UE. În trimestrul II 2023, populaţia activă a României era de 8,1 milioane persoane, din care 7,689,9 mii persoane erau ocupate şi 437.400 persoane erau şomeri. Cea mai nouă estimare a Comisiei Naţionale de Prognoză, numărul salariaţilor din România, care îi include şi pe bugetari, va creşte de la 6,67 milioane de persoane în 2023 la 6,74 milioane în 2024 şi la 7 milioane în 2027.

"România are nevoie de o voce puternică din mediul privat în condiţiile în care creşterea economică, dezvoltarea acestei ţări se face în primul rând prin investiţiile antreprenorilor, prin dorinţa acestora de a merge la nivelul următor, de a construi în această ţară business-uri de viitor. Unul dintre proiectele lansate de noi, Pactul pentru Muncă, dovedeşte că se poate. Acesta vine cu soluţii la probleme din piaţa muncii, măsuri punctuale, dar care, aplicate coerent, conduc la flexibilizarea şi eficientizarea pieţei muncii în relaţia angajat - angajator - stat. În esenţă, este nevoie de o coagulare a intereselor patronatelor, ale angajaţilor din sectorul privat, şi sperăm că toate eforturile pe care CONAF le face în acest sens să se concretizeze, mai ales că forţa economică a României, atât ca business cât şi ca număr de angajaţi va creşte semnificativ în următorii ani"', a mai declarat Cristina Chiriac, preşedintele CONAF. AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Ada Vîlceanu)