Peste 2.700 de tranzacţii "verzi", în valoare de aproape 50 de miliarde de euro, au fost semnate în România, din 2006 până în prezent, de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), ceea ce a dus la economisirea a circa 124 de milioane de tone de CO2, conform datelor prezentate, luni, într-o videoconferinţă de specialitate, de către Mihaela Mihăilescu, directoare adjunctă a BERD România.

"Susţinerea investiţiilor verzi este esenţială atât pentru atingerea obiectivelor climatice, cât şi pentru securitate energetică, iar noi, ca instituţie (BERD, n.r.), suntem un susţinător foarte puternic al participării sectorului privat în toate tranzacţiile noastre. Ca atare, în jur de 80% din investiţiile noastre sunt împreună cu sectorul privat, iar la nivel de bancă pe zona aceasta de investiţii "verzi", din 2006 până în prezent, am semnat mai mult de 2.700 de tranzacţii "verzi", am cumulat aproape 50 de miliarde de euro de investiţii şi am economisit, din calculele noastre, cam 124 de milioane de tone de CO2. Focusul nostru este atât de mare pe investiţiile verzi datorită politicilor noastre. Conform aşa-numitului GET - Green Economy Transition, obiectivul nostru este ca, la nivel de fiecare ţară, cel puţin 50% din investiţii să fie "verzi" şi toate să fie aliniate cu obiectivele Acordului de la Paris, scopul final fiind accelerare a tranziţiei către o economie verde, rezilientă, cu emisii reduse de carbon. Colaborăm cu Ministerul Energiei, de aproape doi ani de zile, pentru setarea schemei de CfD-uri (Contracte pentru Diferenţă, n.r.) în România, obiectivele fiind două: pe termen scurt, mediu, respectiv atingerea acestor obiective climatice destul de ambiţioase pe care România şi le-a asumat, iar pe de altă parte, este acest target cu PNRR care trebuie îndeplinit până la finalul anului semnarea de contracte sub-schemă", a menţionat Mihăilescu.

Aceasta a afirmat că Ministerul Energiei a fost sprijinit de BERD în implementarea Pachetului IV legislativ energetic al Uniunii Europene (UE) în noua Lege a energiei, pentru încheierea contractelor pe termen lung (PPA).

"Acest sprijin pentru CfD-uri vine după ce, acum câţiva ani de zile, am sprijinit Ministerul Energiei în implementarea Pachetului IV legislativ energetic al UE în noua Lege a energiei, prin care ne-am asigurat că acele contracte pe termen lung pot fi încheiate. Pe partea aceasta de obiective climatice sunt obiective pe termen scurt şi obiective pe termen lung. Cel pe termen lung este "Net Zero" până în 2050, pe care toţi îl ştim. Pe termen scurt sunt, însă, nişte obiective foarte ambiţioase legate de ponderea electricităţii în Sistemul Energetic Naţional. Pentru a ne asigura cumva că facem tot ce putem să sprijinim ministerul în atingerea acestui deziderat până în 2030, împreună cu dânşii am luat decizia ca, în cadrul primei licitaţii pentru Schema de CfD, să luăm în considerare două tehnologii care sunt mai uşor de implementat: eolian onshore şi solar fotovoltaic", a subliniat Mihaela Mihăilescu.

Deloitte România, în parteneriat cu publicaţia Ziarul Financiar, a organizat, luni, videoconferinţa pe tema instrumentelor de finanţare pentru energia verde şi despre cum alegi între Contractele pentru Diferenţă (CfD), Contractele de achiziţie pe termen lung (PPA) şi granturi pentru o afacere solidă. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Badea, editor: Mariana Nica, editor online: Anda Badea)

Citeşte şi:

Burduja: Mi-am propus ca, până în primăvara anului viitor, să avem Strategia Energetică Naţională

Burduja: Mixul energetic ideal în România ar însemna producţie în bandă nuclear-gaz şi cât mai multă energie verde