Ne-am propus ca, cel târziu până în primăvara anului viitor, să avem o versiune finală a Strategiei Energetice Naţionale, sub forma unui document de viziune, fără o listă de proiecte pentru a evita acea evaluare de mediu îndelungată şi complicată, a afirmat, luni, la o videoconferinţă de specialitate, ministrul Energiei, Sebastian Burduja.

"România nu are, din păcate, la acest moment, o strategie energetică aprobată. Au fost mai multe încercări, din 2016 până în prezent, pentru a da României o asemenea strategie, un asemenea document de viziune. Mi-am propus ca, până în primăvara anului viitor, să avem Strategia Energetică Naţională. Am constituit un Consiliu onorific, reunind unii dintre cei mai buni specialişti în sectorul energetic românesc şi chiar săptămâna trecută am avut o întâlnire la Banca Mondială. Vom beneficia de sprijinul experţilor Băncii pentru acest demers şi ne-am propus un calendar foarte ambiţios în care, undeva până în luna februarie, cel târziu martie, să avem o versiune finală a acestei strategii. Va fi o strategie suplă, mai degrabă un document de viziune, fără o listă de proiecte, pentru că am înţeles faptul că atunci când incluzi lista de proiecte trebuie să treci prin acea evaluare de mediu îndelungată, complicată. Noi oricum vom face asta prin noul Plan Naţional Integrat în domeniul Energiei şi Schimbărilor Climatice (PNIESC)", a declarat Burduja.

Ministrul de resort a precizat că prima versiune a Planului Naţional Integrat a fost transmisă Comisiei Europene, săptămâna trecută, "România încercând astfel să recupereze o serie de întârzieri pe care le-am constatat în momentul în care am preluat acest mandat".

"Energia verde are un rol important, pentru că ea contribuie într-adevăr la procesul de decarbonizare a sectorului energetic şi economiei româneşti. Bineînţeles, nu este singura soluţie, pentru că discutăm de un sistem energetic naţional care trebuie să fie înainte de toate, sigur. Când discutăm de producţie intermitentă - solar, eolian - discutăm de o energie curată, dar nesigură, impredictibilă şi atunci ea trebuie complementată de investiţii în capacităţi de stocare. De aceea am şi reluat importantul proiect de la Tarniţa-Lăpuşteşti. Este în etapa de contractare a serviciilor de proiectare, studii de fezabilitate şi, undeva până la începutul lunii decembrie, încercăm să-i găsim cel mai bun ofertant, o companie internaţională serioasă. Au fost multe expresii de interes în perioada de consultare a pieţei şi sunt convins că, până la finalul anului, putem să avem un acord semnat, în contextul în care, sper, nu vom avea contestaţii pe această procedură importantă. De asemenea, avem pregătită pentru Fondul pentru modernizare schema pentru stocare, ce va fi disponibilă în prima parte a anului viitor, după ce vom obţine şi finanţarea aprobată practic de Banca Europeană de Investiţii. Deci, mergem şi cu baterii, şi cu hidrocentrale prin pompaj. Ca o concluzie, energia verde este esenţială. Ea trebuie însă complementată sau pusă în valoare de capacităţi de stocare şi bineînţeles, de producţie în bandă", a explicat Sebastian Burduja.

Deloitte România, în parteneriat cu publicaţia Ziarul Financiar, organizează luni videoconferinţa pe tema instrumentelor de finanţare pentru energia verde şi despre cum alegi între Contractele pentru Diferenţă (CfD), Contractele de achiziţie pe termen lung (PPA) şi granturi pentru o afacere solidă. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Badea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Anda Badea)

Citeşte şi:

Burduja: Mi-am propus ca, până în primăvara anului viitor, să avem Strategia Energetică Naţională

Burduja: Mixul energetic ideal în România ar însemna producţie în bandă nuclear-gaz şi cât mai multă energie verde