Deficitul bugetar al României a depăşit pragul de 3% în 9 din ultimii 18 ani, iar problema majoră o reprezintă faptul că acesta a fost pro-ciclic, a afirmat, joi, economistul-şef al Băncii Naţionale a României (BNR), Valentin Lazea.

"Deficitul bugetar al României a depăşit, dacă ne uităm la ultimii 18 ani, a depăşit în 9 din aceşti 18 ani pragul de 3% din Tratatul de la Maastricht. Deci jumătate din timp noi am fost în neregulă. Mai mult, dacă ne comparăm cu Cehia, Polonia şi Ungaria, în 10 din ultimii 18 ani noi am avut cel mai mare deficit bugetar. Acum care e de fapt problema majoră? Deficitul la noi a fost pro-ciclic în toată această perioadă. Adică a crescut foarte mult chiar în anii în care produsul intern brut creştea, uneori peste potenţial, creştea produsul intern brut, dându-i acestei creşteri un impuls de care nu avea nevoie. Este exact acea situaţie pe care o are un şofer într-o maşină care coboară la vale. Maşina deja accelerează datorită forţei gravitaţionale şi el şoferul de nesăbuit apasă pe acceleraţie. Ori atunci când va trebui să urce dealul, el va fi forţat să frâneze fiindcă maşina deja a luat viteză de scapă de sub control. Cam aşa s-a condus politica fiscală în ultimii, hai să zic, 18 ani, cu excepţia unei scurte perioade 2012-2015", a spus Valentin Lazea, la evenimentul cu tema "Între Deficit Bugetar şi Economie Sustenabilă", organizat de Oxygen Events.

El a declarat că România a "apăsat pe pedală când nu era cazul", când PIB-ul creştea foarte mult, în perioada 2006-2008, şi din nou în perioada 2016-2019. Valentin Lazea a spus că efectul acestei apăsări ne-necesare pe pedala de acceleraţie a fost că atunci când ne-au lovit crizele din 2009 şi din 2020, noi n-am mai avut spaţiu fiscal.

El a explicat că dacă ne comparăm cu Cehia, Ungaria şi Polonia vom constata că au venituri fiscale de 35-36% din PIB în timp ce în România sunt de 27-28%.

"Pentru că la noi pe lângă evaziunea care există, evaziunea fiscală, există o optimizare fiscală în zeci de ramuri, pentru zeci de profesii, legi făcute cu dedicaţie etc. Şi guvernul abia început, cum să zic, abia a zgâlţâit suprafaţa acestor optimizări fiscale şi iată cât vaiet şi cât vuiet a stârnit chestia asta. Şi mai există, de ce să nu spunem unele domenii, cum ar fi impozitul pe proprietate sau impozitele ecologice, care nu sunt de loc, dar absolut deloc, la nivelul la care ar trebui să fie. De ce spun asta? Da, de acord, se pot face economii la cheltuieli. Numai că acele economii şi care nu sunt mari 1%, maximum 1,5%, din pensii speciale, reforma administraţiei publice şi aşa mai departe, ele vor fi mâncate în secunda doi de către necesarul de cheltuieli în domeniu înarmării, în domeniu energetic, în domeniul ecologiei şi în domeniul îmbătrâni populaţiei. Deci noi sau suntem orbi sau ne prefacem că suntem orbi? Avem patru iceberg-uri spre care mergem în linie dreaptă, astea patru: energie, ecologie, înarmare şi îmbătrânirea populaţiei. Şi noi zicem hai să reducem cheltuielile. De acord! Da, hai să vedem cât putem să reducem, dar realist, cu cifrele pe masă, pentru că trei sferturi din salariaţii bugetari sunt ce, profesori, doctori şi ordinea publică: poliţie, SRI, SIE şi aşa mai departe", a declarat Valentin Lazea.

De asemenea, el a afirmat că potenţialul de creştere al unei economii scade pe măsură ce aceasta se dezvoltă. România a avut o creştere potenţială de aproximativ 5,5% în intervalul 2000 - 2010, a coborât la 4,5% în perioada 2010 - 2020, iar în deceniul actual este de 3,5%.

"Iar aici de unde vine pericolul? Pericolul pe care eu îl simt este că pentru a se închide bugetul de la anul sau de peste 2 ani sau peste 3 ani politicienii vor umbla la ritmul de creştere economică, neînvăţându-se din experienţa acestui an nefericit, când bugetul a fost făcut pe baze nerealiste, pe creşteri nerealiste şi neluând în seamă că dacă la anul vom avea în continuare politica monetară restrictivă, politică fiscală restrictivă, cum se zice că va fi, Germania în pierdere de ritm, deci pieţele de export aşa şi pe dincolo, nu avem cum să ne situăm nici măcar la potenţial, nicidecum peste potenţial. Dar sigur, când trebuie să faci bugetul, când trebuie să iasă bine, fără ca tu să iei măsuri concrete în economie, poţi să zici că vom creşte cu 5% sau nu ştiu cât trebuie ca să-ţi iasă acolo, să crească. Dar, repet, ideea fundamentală este că o economie trebuie să crească nu cu mai mult decât este potenţial ei şi trebuie să definim cu toţii care este potenţialul român, în niciun caz nu e 5% astăzi când vorbim", a declarat Valentin Lazea.

Totodată, el a explicat că relaxările fiscale duc la creşterea datoriei publice chiar şi în anii de creşteri economice mari.

"Noi nu vrem să recunoaştem un lucru foarte clar şi anume că începând din 2016 toată populaţia României: bebeluşi, casnice, salariaţi, pensionari, tot ce vreţi dumneavoastră, trăim peste posibilităţi. Pentru că asta înseamnă să te împrumuţi şi să-ţi creşti deficitele. Noi trăim mai bine decât ne putem permite. Şi vedem lucrul ăsta, faptul că datoria externă a ajuns la 160 de miliarde de euro, adică 8.000 euro de bebeluş, bătrân, casnică sau salariat, fără ca de aceşti bani noi să fi făcut capacităţi de producţie din care să putem replăti datoria. Am dat-o pe excursii, pe vile, pe vuitoane, pe maşini de fiţe şi aşa mai departe. Da, deci hai să-i spunem poporului care urlă că este împliat şi că e vai de capul lui şi că a trăit mai rău nu se poate de atât, să-i spunem că în ultimii 8 ani, noi toţi am trăit mult peste posibilităţi. Nu există şi o repet, nu există metodă nedureroasă, de cum să spun, de a restrânge fiscalitatea. Oricum, unii sau alţii vor urla. Câţi oameni beneficiază de aceste optimizări fiscale? Enorm de mult, care nu plătesc CAS-ul, care au IMM-uri, PFA-uri, dracu ştie ce mai au. Da, deci toţi ăştia vor urla ca din gură de şarpe. Dar vorba domnului Dăianu: domnule, chiar nu înţelegem că nu se poate să nu plătească nimeni. Şi eu merg mai departe. Nu numai că nu se poate să nu plătească nimeni, toţi, dar absolut toţi va trebui să plătim la un moment dat", a mai spus Valentin Lazea.

El a menţionat că declaraţiile reprezintă opiniile proprii şi nu punctul de vedere al băncii centrale.AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Andreea Preda)