Debirocratizarea administraţiei trebuie făcută prin digitalizarea fluxurilor, iar pentru proiectele strategice ale statului român nu mai avem timp să consumăm durate lungi de implementare, a declarat, miercuri, la o conferinţă dedicată internetului din România, preşedintele Autorităţii pentru Digitalizarea României (ADR), Dragoş-Cristian Vlad.

"Autoritatea pentru Digitalizarea României vine cu un background dobândit, cel puţin în ultima decadă, ca şi continuator al Ministerului Comunicaţiilor, de implementator de proiecte grele, proiecte importante pentru statul român, care au parcurs diverse etape, şi poate învăţăm şi din anumite greşeli ale trecutului, ca să nu le repetăm în viitoarele proiecte strategice de tip Cloud guvernamental şi interoperabilitate. Există o birocraţie în fluxul administrativ, de la diverse avize obţinute, de implementări în achiziţii, implementări şi raportări ulterioare... Practic, aici e un rol esenţial al Autorităţii pentru Digitalizarea României, să vină cu o componentă de a debirocratiza. Cum putem debirocratiza un flux? Prin digitalizare, prin asigurarea principiului celor patru ochi - cel care ridică o nevoie, respectiv cel care i-o aprobă, dar într-un mod "agile", rapid, prin platforme pe care le avem la dispoziţie şi să asigurăm o transparenţă cu jurnalizarea unor fluxuri. Investiţiile în IT&C sunt strategice pentru statul român, ca şi alte domenii, Acestea sunt importante, dar trebuie să fie făcute corect şi coerent. Nu mai avem timp să consumăm durate lungi de implementare, ani de zile pentru un proiect. Consider că, în trei ani de zile, prin adopţie de tehnologii şi printr-un parteneriat onest dintre mediul privat, mediul academic şi stat, cel care finanţează, se pot implementa astfel de proiecte", a spus Vlad.

Preşedintele ADR a punctat, totodată, că mediul privat trebuie să contribuie la dezvoltarea tehnologiilor de ultimă generaţie.

"Mediul privat trebuie să aducă acel know-how, acele tehnologii de ultimă generaţie să fie folosite şi în administraţia publică în scopul utilizării eficiente a fondurilor, dar în egală măsură de a avea acces la ultimele tehnologii. Sunt două proiecte prin care România a îndeplinit obligativităţi sau confirmă că face parte dintre statele membre europene care au adoptat tehnologii inovative sau noi. Avem identitate electronică, un proiect european, care poate fi folosită şi de către mediul privat sau academic pentru platformele ce conţin componentă de digitalizare, respectiv serviciile publice electronice româneşti sunt accesibile tuturor cetăţenilor europeni prin proiectul Sistemul transfrontalier al Uniunii Europene, un proiect concept al Institutului de Cercetare Informatică care a devenit realitate. Astăzi, România este conectată şi oferă servicii publice cetăţenilor din Germania, Franţa, Cehia, Luxemburg şi suntem în tratative cu Danemarca", a precizat şeful ADR.

Asociaţia Naţională a Internet Service Providerilor din România (ANISP) organizează, miercuri, conferinţa "Romanian Internet Technologies Event 2023" pentru a marca 30 de ani de Internet în România.

Agenţia Naţională de Presă AGERPRES este partenerul media al evenimentului. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Badea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Ada Vîlceanu) 

Citiţi şi:  

Dumea (MCID): Piaţa IT din România ar avea nevoie de aproximativ 20.000 de specialişti

Popescu (ANCOM): Ducem lipsă de autostrăzi fizice, dar ''autostrăzile digitale'' sunt absolut excepţionale în România  

Vevera (ICI-Bucureşti): Zona de cyber diplomacy poate influenţa noul tip de relaţii internaţionale  

Şeful ANISP: Dezvoltarea internetului şi a comunicaţiilor globale a dus şi la o creştere a atacurilor cibernetice